Rezultatele 1 - 25 din 34 pentru "supraimpozitare energie gaze"

OMV Petrom reacționează virulent după modificarea privind taxa de solidaritate semnată astăzi în Parlament și anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită, apreciind că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției, ceea ce este foarte îngrijorător.

Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat miercuri legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.

Amendamentul, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.

Profitul net al companiei de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, a crescut cu o treime anul trecut, la peste 2,5 miliarde lei.

Actul normativ adoptat la finalul anului trecut a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe 2022 și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.

Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale companiilor cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament UE din octombrie 2022, a cărui aplicare în România printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut a generat scandalul ″suprataxei OMV Petrom″.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, în legătură cu anunțul companiei OMV Petrom că nu va plăti taxa de solidaritate, că, în prezent, ANAF face un control la această companie și se așteaptă rezultatul verificărilor, menționând că legislația din România va fi respectată, indiferent de entitate.

Actul normativ adoptat la finalul anului trecut a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe 2022 și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.

OMV Petrom consideră, în urma calculelor făcute pe baza cifrelor rezultatelor financiare pe anul trecut și a prevederile legislației în vigoare, că nu datorează contribuția de solidaritate de 60% impusă la finalul anului trecut de Guvern, însă dacă ANAF ajunge la altă concluzie, o va plăti, a declarat directorul financiar al companiei, Alina Popa, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări.

Astfel, în prezent, la calculul lunar al suprataxei, se iau în considerare toate cantitățile de energie și gaze livrate pe piețele angro de către jucătorii care fac trading, cu livrare în luna de referință, indiferent de data încheierii contractului, ″cu excepția cantităților provenite din import și/sau din spațiul intracomunitar, la prima tranzacționare″.

Veniturile obținute din extracția de hidrocarburi și fabricarea de produse petroliere rafinate, activități supuse contribuției de solidaritate de 60%, de către OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, au reprezentat anul trecut mai puțin de 61% din totalul încasărilor din vânzări ale companiei controlate de grupul austriac OMV, ceea ce ar însemna că societatea nu datorează suprataxa impusă la finalul lui 2022 de către Guvern prin OUG, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie.

Gazele naturale din producția internă proprie pe care OMV Petrom le transferă centralei sale de la Brazi drept combustibil pentru generarea de energie electrică de către aceasta ar putea constitui argumentul cu care ANAF să încerce să pună compania controlată de austriecii de la OMV la plata contribuției de solidaritate de 60%, impusă prin OUG la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, suprataxă pe care cel mai mare producător de hidrocarburi din România susține că nu o datorează și pentru implementarea căreia Guvernul a cerut îndrumări de la Bruxelles.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, riscă să ajungă în litigiu pe tema așa-numitei ″contribuții de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022. Însă Fiscul și compania controlată de grupul austriac OMV se judecă și acum în instanțe, în mai multe procese, unele aflate pe rol de mulți ani de zile și cu mize de sute de milioane de lei, potrivit documentelor din dosare, analizate de Profit.ro.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.

Gigantul petrolier american ExxonMobil a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea Generală a UE din Luxemburg contestând adoptarea de către acesta în octombrie a Regulamentului european ce obligă statelor membre să le impună producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de minimum 33% pe profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, supraimpozitare proaspăt adoptată și de România, printr-o ordonanță de urgență aprobată chiar miercuri.

Statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, potrivit unei ordonanțe de urgență elaborate în conformitate cu un Regulament UE adoptat în octombrie, această rată de impunere fiind aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.

Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.

Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.

Ipotecarea de gaze din depozite constituie o premieră pe piața românească.

Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie și care vizează, pe termen scurt, reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare și obligatorii pentru orele de vârf de consum, captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit, introducerea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili, creșterea lichidității pe piețele de energie și reducerea prețurilor la gaze naturale, cu accent în mod special pe plafonarea prețului gazelor naturale importate din Rusia, transmite Ministerul Energiei.

Guvernul discută în ședința de miercuri doar o analiză privind stadiul elaborării proiectului de modificare a OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, proiectul ca atare urmând să fie aprobat joi de Guvern, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Printre altele, ordonanța stabilește plafoane de prețuri finale pentru consumatorii casnici și noncasnici, generalizează supraimpozitarea veniturilor producătorilor de energie electrică și impune producătorilor români de gaze naturale prețuri reglementate de vânzare a producției interne destinate populației și centralelor de energie termică ce produc pentru sistemele centralizate de încălzire, scutindu-i totodată de impozitul pe veniturile suplimentare pentru cantitățile livrate acestor consumatori la prețuri fixe.

Printre altele, ordonanța stabilește plafoane de prețuri finale pentru consumatorii casnici și noncasnici, generalizează supraimpozitarea veniturilor producătorilor de energie electrică și impune producătorilor români de gaze naturale prețuri reglementate de vânzare a producției interne destinate populației și centralelor de energie termică ce produc pentru sistemele centralizate de încălzire, scutindu-i totodată de impozitul pe veniturile suplimentare pentru cantitățile livrate acestor consumatori la prețuri fixe.

Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență care simplifică prevederile legale cu privire la decontarea de la bugetul de stat către furnizorii de profil a costurilor compensării și reducerii facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru populație și IMM-uri.

Guvernul vrea să modifice legislația de compensare a facturilor și de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale în această iarnă, intrată în vigoare de la 1 noiembrie, în urma îngrijorărilor exprimate de către furnizorii de profil, care au transmis că se tem că nu li se vor deconta diferențele de prețuri decât după sezonul rece și că nu își vor primi toți banii cuveniți, dar și ca urmare a creșterii masive a numărului de clienți trecuți în portofoliul furnizorilor de ultimă instanță (FUI), după ce mulți jucători din industrie au renunțat la licențe nemaifăcând față scumpirilor galopante de pe piețele angro.