Rezultatele 1 - 25 din 29 pentru "tarife gaze"

Guvernul a analizat în ședința de miercuri proiectul de ordonanță de urgență de cvasi-înghețare până în 2025 a tarifelor reglementate de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, însă draftul de act normativ, care a provocat o reacție dură din partea industriei de profil, nu a fost adoptat.

Creșterea prețurilor gazelor naturale, deficitul de personal și lipsa navelor comerciale alimentează creșterea peste așteptări a prețurilor și pun sub semnul întrebării ideea că inflația va fi tranzitorie, potrivit analiștilor intervievați de Reuters.

Distribuitorii au acum obligația să îi racordeze în termen de 90 de zile pe toți clienții casnici, precum și pe cei noncasnici aflați la mai puțin de 2.500 metri de rețele, și să asigure finanțarea și realizarea proiectării și execuției instalațiilor de racordare, costuri ce urmează a le fi recunoscute în tarifele reglementate achitate de toți consumatorii din rețele pe facturile lor lunare.

Deși înmagazinarea a fost dereglementată, furnizorii vor fi în continuare obligați să aibă permanent la dispoziție gaze pentru a-și îndeplini angajamentele contractuale față de clienți fără să creeze dezechilibre în sistemul național de transport (aspru penalizate financiar), astfel că sunt stimulați să rezerve oricum capacitate de înmagazinare, chiar dacă, eventual, situația consumului din perioada iernii nu îi va obliga să și utilizeze efectiv respectiva capacitate rezervată.

Printr-o ordonanță de urgență din vara lui 2020, Guvernul a eliminat obligativitatea impusă furnizorilor de a constitui stocuri minime pentru iarnă la nivelurile stabilit de ANRE, cantitățile înmagazinate urmând să fie la latitudinea furnizorilor. Aceeași ordonanță prevede că înmagazinarea subterană a gazelor naturale va continua să aibă statutul de activitate reglementată numai până la sfârșitul ciclului de extracție 2020-2021, adică până la 31 martie 2021.

Activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va fi complet dereglementată de la 1 aprilie 2021. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va mai stabili nivelul stocurilor minime pe care furnizorii sunt obligați să le "pună deoparte" pentru a avea cu ce să-și alimenteze clienții în sezonul rece (ceea ce nu înseamnă că aceștia nu o vor mai face) și nici nu va mai aproba tarifele practicate de cei doi operatori de înmagazinare din România, Depogaz și Depomureș, acestea urmând a fi liberalizate.

Consumatorii de gaze naturale vor suporta pe facturi costurile de racordare a unor noi clienți industriali la sistemele de distribuție, precum și la cel de transport al gazelor naturale, acestea urmând să intre în categoria costurilor recunoscute incluse în tarifele reglementate de distribuție și transport practicate de operatorii de profil, parte a prețului total al gazelor achitat de către consumatorii finali.

Transportul, manipularea și depozitarea țițeiului și produselor petroliere se vor scumpi, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) aprobând deja majorarea tarifelor practicate de Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier de la Marea Neagră din Portul Constanța, și pregătind o măsură similară și în beneficiul Conpet, operatorul sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, condensatului, gazolinei și etanului.

Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.

Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.

Numărul consumatorilor casnici de gaze naturale din România care au renunțat la regimul reglementat de furnizare și au ales piața liberă a crescut de 2,4 ori în 2018, de la circa 91.000 în decembrie 2017 la aproape 220.000 la finalul anului trecut, an care s-a încheiat cu adoptarea OUG nr. 114/2018, cea care a plafonat prețul angro de vânzare de la producători la furnizori al gazelor din producția internă destinate populației și CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire la 68 lei/MWh de la 1 mai 2019.

Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.

ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.

Angajamentul poate fi îndeplinit de către Transgaz în condițiile în care va finaliza cu succes ambele faze ale proiectului de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, în urma cărora capacitatea de export de gaze naturale către Ungaria va fi majorată la 4,4 miliarde metri cubi de gaze pe an.

Compania invocă creșterea cu 7,87% a costurilor cu energia electrică și cu 5% a celor de personal, precum și avansul cheltuielilor de amortizare, urmare a unei reevaluări a activelor, și sporirea costului îndatorării pentru finanțarea obiectivelor de investiții care aparțin domeniutui public at statului.

Imensa majoritate a consumatorilor casnici de pe segmentul reglementat sunt clienți ai unuia dintre cei doi mari furnizori care controlează, cumulat, peste 90% din acesta, E.ON și Engie. Este pregătită o nouă regulă, conform căreia operatorii sistemelor locale de distribuție vor fi obligați să racordeze toate persoanele fizice și firmele care solicită acest lucru și să finanțeze singuri toate lucrările aferente, chiar dacă apreciază că aceste investiții nu se justifică economic.

Raportul de activitate pe anul trecut al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) încalcă grav legea în vigoare prin lipsa unor informații-cheie expres cerute de legislație, conține date incomplete sau contradictorii și alte deficiențe. Puterea și Opoziția cer, cu acest argument, restructurarea instituției, inclusiv a structurii de personal.

Guvernul își propune să aducă electricitate și gaze în localitățile care nu dispun de aceste utilități, investițiile în noi rețele de distribuție urmând să fie sprijinite din impozitul instituit de Guvernul Ponta în 2013 pe veniturile încasate de companiile de transport și distribuție, așa-numitul impozit pe monopolul natural.

Grupul-mamă german E.ON a finalizat recent un proces de divizare, prin care divizia de producție de energie fosilă și trading de energie a fost desprinsă de grup și listată separat la bursă, sub denumirea de Uniper. Sub umbrela E.ON au fost păstrate operațiunile de producție de energie regenerabilă, de transport și distribuție a electricității și gazelor și de furnizare a acestora către clienții retail.

Costurile de transport și distribuție a energiei electrice reprezintă 40% din prețul final la curent plătit de consumatorii casnici din Capitală, peste media europeană de 32%. Bucureștiul se află pe locul 3 în Europa la ponderea costurilor de rețea în prețul final al gazelor la consumatorii casnici.

Compania a terminat primul semestru al acestui an cu un profit net de 223,05 milioane lei, cu 36% mai mic față de cel obținut în perioada similară din 2015 (351,29 milioane lei), în primul rând din cauza reducerilor de tarife reglementate de distribuție gaze operate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Autotoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) schimbă metodologia de stabilire pe puncte de intrare sau ieșire a tarifelor reglementate de transport gaze naturale penttu a impulsiona tranzacțiile de pe bursa de energie și pentru a crea prețuri de piață, motivând decizia prin ultimele evoluții înregistrate pe piața gazelor naturale din România, potrivit unei decizii de miercuri a Comitetului de reglementare al instituției.

CA-ul Romgaz cere statului ajustarea indicatorilor de performanță în funcție de care se calculează bonusurile administratorilor companiei, susținând că aceștia nu mai pot fi îndepliniți din cauze obiective externe, respectiv nerespectarea de către Guvern a calendarului de scumpire graduală a gazelor din producția internă, suprataxarea producției, introducerea taxei de stâlp și scăderea cererii de gaze în România.