Stabilirea salariului minim este o procedură delicată, care are drept obiectiv realizarea unui echilibru între obiective care uneori sunt opuse și, de aceea, sfaturile experților îi pot ajuta pe decidenți în acest proces, se arată într-un capitol separat al analizei aprofundate privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată luni de Comisia Europeană.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În analiza sa, Executivul comunitar subliniază că, în România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreționare. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele și patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile și ajustări ad-hoc în timpul anului, scrie Agerpres.
"Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflație, salarii, productivitate și evoluția generală a pieței muncii), dar nu urmează o formulă clară", apreciază Executivul comunitar.
Comisia Europeană precizează că există riscuri și beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Pe de o parte, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere și poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. Obiectivul salariului minim este creșterea veniturilor și productivității muncii și să îmbunătățească bunăstarea muncitorilor aflați la capătul de jos al distribuției veniturilor și, în același timp, să reducă inegalitățile.
"În același timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea și sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop și susține mai degrabă indivizii decât gospodăriile și acoperă numai persoanele angajate", subliniază Executivul comunitar.
Analiza atrage atenția că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În unele situații, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puțin productivi angajați. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-și îmbunătăți competențele.
La nivel macro, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbție crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor.
În acest context, recursul la sfatul experților îi poate ajuta pe decidenți în sarcina lor sensibilă a stabilirii salariului minim.
"Acest lucru este valabil în special în țările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economiști susțin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puțin parțial, din mâinile politicienilor și fie delegarea sa către experți independenți, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franța și Țările de Jos", se arată în analiza Comisiei Europene.
Evoluțiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambițioase care să asigure că modificările duse salariului minim sunt mai predictibile și calibrate într-un mod care este echitabil și aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Executivul comunitar. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali și într-un mod care se respecte în totalitate cerințele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat
