Consiliul pentru IMM-uri: IMM-urile nu susțin amnistia fiscală, proiectul încurajează neachitarea debitelor bugetare

Consiliul pentru IMM-uri: IMM-urile nu susțin amnistia fiscală, proiectul încurajează neachitarea debitelor bugetare
scris 30 iul 2018

Întreprinderile private mici și mijlocii nu susțin necesitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale, considerând că persoanele fizice și microîntreprinderile ar trebui să fie în principal vizate de această măsură, a anunțat luni Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care a realizat în perioada 23 – 29 iulie un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul patronatului și la nivelul membrilor CNIPMMR privind utilitatea aministiei fiscale.

În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional, scrie News.ro.

Întrebați dacă susțin necesitatea/oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale, 76,2% din respondenți au menționat că nu susțin amistia fiscală, a informat luni CNIPMMR.

Declarația Unică mai poate fi depusă până marți, 31 iulie 2018 CITEȘTE ȘI Declarația Unică mai poate fi depusă până marți, 31 iulie 2018

Au fost 324 de respodenți, în proporție de 57,1% microîntreprinderi, 14,3% întreprinderi mici, 19% întreprinderi mijlocii, 3,2% întreprinderi mari și 6,4% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă sunt interesați personal să își declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării, 55,6% din respondenți au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 44,4% menționând că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală.

În ceea ce privește efectele considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, 46% din respondenții au menționat că această măsură este una controversată cu efecte multiple și 30,2% că va avea efecte negative, doar 23,8% considerând că va avea efecte pozitive.

”Printre cele mai importante efecte pozitive considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenții au menționat reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere și nesancționarea faptelor respective”, spun reprezentanții CNIPMMR.

Prima concluzie care rezultă în mod evident din analiza răspunsurilor primite la chestionarul realizat este realismul și responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozițiilor legale și necesitatea unui buget de stat echilibrat: deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din respondenți nu susțin adoptarea acestei măsuri și tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative, arată sondajul Consiliului pentru IMM-uri.

A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora.

“Restartarea mediului de afaceri” menționată în cuprinsul capitolului “Politici publice privind IMM” din  Programul de Guvernare vizează în principal măsuri de stabilitate și predictibilitate pentru întreprinzători.

”Sectorului IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizare, un cadru legal stabil și predictibil”, adaugă reprezentanții CNIPMMR.

Ei subliniază că, în locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care și-au plătit la timp și în bune condiții taxele și impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal așezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituțional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (de exemplu, eliminarea obligațiilor de a plăti contribuții mai mari decât înseși veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează circa 1 milion de salariați), precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători. 

În cuprinsul Programului de Guvernare, la capitolul “Politici publice privind IMM” este menționată “Restartarea mediului de afaceri”, prin „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare”, precizează CNIPMMR.

Măsura amnistiei fiscale care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanțelor, pentru care se va lua o decizie la sfârșitul verii. Ultimile declarații publice au fost în sensul că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.

Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, și acordarea de către autorități a unei perioade de grație, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să își declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensați pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităților de întârziere, precum și de acuzația de evaziune fiscală.

Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, și firmelor private, publicată la 30 septembrie 2017, figurează doar primele 500 de societăți, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale București, fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acționar majoritar, cu 735 de milioane de lei.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
imm
aministie fiscala