Deficit de 22,75 miliarde lei la trei luni, față de o țintă de 68 miliarde lei pentru tot anul. În martie, deficitul a fost mai redus față de media primelor două luni

Deficit de 22,75 miliarde lei la trei luni, față de o țintă de 68 miliarde lei pentru tot anul. În martie, deficitul a fost mai redus față de media primelor două luni
Marius Oncu
Marius Oncu
scris 28 apr 2023

Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

După primnele două luni, deficitul bugetar era de 17,04 miliarde de lei, astfel că 22,75 miliarde de lei la trei luni arată că în luna martie Guvernul a avut un deficit de 5,7 miliarde lei, mai redus față de media primelor două luni.

Ținta de deficit pentru întreg anul este de circa 68 miliarde lei (4,4% din PIB).

Guvernul încearcă să identifice reduceri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei pentru întreg anul, după ce autoritățile au anunțat că în primul trimestru veniturile sunt cu 4,7 miliarde de lei sub program. Planul de tăiere a cheltuieli a fost amânat, astfel încât Ministerul Finanțelor să prezinte o analiză în baza căreia s-ar putea decide aplicarea unui impozit majorat de la 10% la 16% pentru bugetarii care obțin venituri mai mari de 25.000 de lei pe lună. Cota majorată de 16% s-ar aplica la segmentul de venit care trece de 25.000 de lei, în timp ce suma până la acest prag ar fi impozitată în continuare cu 10%.

Veniturile

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 miliarde lei în primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, veniturilor nefiscale, contribuțiilor de asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat față de luna anterioară.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,01 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (32,9%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (188,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (31,8%, respectiv 17,3%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 36,92 miliarde lei, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au înregistrat 25,85 miliarde lei, în creștere cu 9,4% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (+0,78 miliarde lei). Evoluția încasărilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o ușoară încetinire, în linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat în T1 2022.

Veniturile din accize au însumat 8,18 miliarde lei, consemnând o scădere de 2,2% (an/an), în ameliorare față de luna anterioară. Această evoluție este explicată de contracția cu 7,5% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice - în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 3,8%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 9,86 miliarde lei, consemnând o creștere de 16,7% (an/an), susținută de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, dobânzi operaționale și donații.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 9,35 miliarde lei, în creștere cu 11,3% (an/an).

Cheltuielile

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 30,54 miliarde lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 17,51 miliarde lei, în creștere cu 17,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 miliarde lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 50,53 miliarde lei în creștere cu 9,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,12 miliarde lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,02 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 miliarde lei) care reprezintă 28,26% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 2,09 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,78 miliarde lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,16 miliarde lei, în creștere cu 56,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 8,41 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

viewscnt
Afla mai multe despre
executia bugetara
deficit bugetar
buget
ministerul finantelor
anaf