DOCUMENT - Fiscul prezintă lista neregulilor pentru care nu va mai aplica imediat amenzi

DOCUMENT - Fiscul prezintă lista neregulilor pentru care nu va mai aplica imediat amenzi
scris 10 apr 2018

Lista de contravenții care intră sub incidența Legii prevenirii, avizată și intrată în vigoare la începutul acestui an, include și foarte multe nereguli care intră sub incidența inspectorilor ANAF. Profit.ro a solicitat Fiscului să întocmească o listă cu situațiile în care inspectorii nu vor mai acorda imediat amenzi, la prima neregulă, ci vor acorda o perioadă pentru ca problemele să fie rezolvate.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Guvernul a adoptat lista de contravenții la începutul lunii februarie. Conform Legii prevenirii, o firmă va primi în aceste situații doar un avertisment, împreună cu un plan de remediere înmânat de inspector. În termen de maximum 10 zile de la data expirării termenului de remediere, autoritatea publică trebuie să reia controlul și să verifice dacă problemele semnalate au fost remediate.

Lista contravențiilor pentru care Fiscul va aplica Legea prevenirii, așa cum a fost transmisă Profit.ro de către ANAF, care poate fi citită și în continuarea știrii

În conformitate cu HG. 33/2018 din 25 ianuarie 2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii, precum și a modelului planului de remediere, actele nomative ce intră sub incidența legii prevenirii sunt:

O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, respectiv art.10 literele f), h), j) și u) constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

f) emiterea bonului fiscal conținând date eronate, altele decât cele prevăzute la lit. c), sau fără ca acesta să conțină toate datele prevăzute la art. 4 alin. (1) sau alin. (2), după caz:

Art.4 alin (1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal care trebuie să cuprindă cel puțin: denumirea și codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul și seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine; data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; prețul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.

g. neînmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal și/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului;

h) neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligației de a afișa anunțul de atenționare prevăzut la art. 1 alin. (11);

j) încălcarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozițiilor art. 4 alin. (12) lit. a) – d):

EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP

Art.4 alin.(12) lit

a) să folosească numai consumabile de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului respectiv;

b) să folosească numai consumabile care asigură menținerea lizibilității datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență și să asigure arhivarea datelor;

c) să solicite distribuitorului autorizat de la care a cumpărat aparatul sau unității acreditate completarea manualului de utilizare cu informații privind tipul și caracteristicile tehnice ale consumabilelor, dacă manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conține astfel de informații;

d) să încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conținând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul și cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menținerea lizibilității datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, clauze privind daunele la care sunt îndreptățiți utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori și să asigure arhivarea datelor;

u. nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozițiilor art. 4 alin. (12) lit. e ) sau f) si anume:

Art.4 alin.(12)

e) să asigure funcționarea aparatului de marcat electronic fiscal în parametrii tehnici legali, pe toată durata de utilizare a acestuia;

f) să permită intervenția tehnică numai a persoanelor autorizate pentru efectuarea operațiunilor de service asupra aparatului de marcat electronic fiscal; prin persoană autorizată se înțelege persoana înregistrată în baza de date a Ministerului Finanțelor Publice privind distribuitorii autorizați, unitățile acreditate pentru comercializare și/sau service și tehnicienii de service pentru aparatele de marcat electronice fiscale;


Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală, respectiv art. 336 alin. (1) lit. a), b), d) - f), h), s) și ș), art. 336 alin. (3^1) și alin. (3^2) și art. 337 alin. (1) constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:

Art.336 alin.1)

a) nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni;

b) neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;

d) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației prevăzute la art. 118 alin. (7) si anume:

Art.118 alin (7) La finalizarea inspecției fiscale, contribuabilul/plătitorul este obligat să dea o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția fiscală. în declarație se menționează și faptul că au fost restituite toate documentele solicitate și puse la dispoziție de contribuabil/plătitor.

e) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute prin ordinul președintelui A.N.A.F., precum și nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central în condițiile art. 108 alin. (2);

Reguli dure pregătite pentru consultanți fiscali, contabili, bănci și avocați, vor fi afectate și multinaționalele CITEȘTE ȘI Reguli dure pregătite pentru consultanți fiscali, contabili, bănci și avocați, vor fi afectate și multinaționalele

- Art 108 (2) În vederea documentării respectării principiului valorii de piata contribuabilul/plătitorul care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer. La solicitarea organului fiscal central competent contribuabilul/plătitorul are obligația de a prezenta dosarul prețurilor de transfer (...).

f) nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligației de a păstra, precum și a obligației de a prezenta organului fiscal, a datelor arhivate în format electronic și a aplicațiilor informatice cu ajutorul cărora le-a generat, potrivit art. 109 alin. (4);

Art.109 (4) În cazul în care evidențele contabile și fiscale sunt ținute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe lângă datele arhivate în format electronic contribuabilul/plătitorul este obligat să păstreze și să prezinte aplicațiile informatice cu ajutorul cărora le-a generat.

h) nefurnizarea la termen de către contribuabil/plătitor a informațiilor periodice solicitate de organul fiscal potrivit art.59;

Art.59 Furnizarea periodică de informații

(1) Contribuabilul/Plătitorul este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central informații referitoare la activitatea desfășurată.

(2) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) se face prin completarea unei declarații pe propria răspundere.

s) nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și de venituri, potrivit art. 138 alin. (7);

Art.138  (7) Persoana supusă verificării are obligația de a depune în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sancțiunea decăderii, de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală o declarație de patrimoniu și de venituri la solicitarea organului fiscal central. Solicitarea se face prin avizul de verificare. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal central.

ș) efectuarea de operațiuni intracomunitare de către persoanele care au obligația înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari fără a fi înscrise, conform legii, în acest registru;

Art.336

(3^1) Nedepunerea în termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România, respectiv a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România, de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 100 lei.

(3^2) Nedepunerea în termenul de 45 de zile a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție de către debitorul care a notificat organul fiscal potrivit art. 233 alin. (2^1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

ART. 337 -  (1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor recapitulative reglementate de normele din Codul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată;

b) depunerea de declarații recapitulative incorecte ori incomplete.

Impozitul pe gospodărie va fi introdus în două sau trei etape, în loc de consultanți fiscali este luat în calcul un sistem informatic CITEȘTE ȘI Impozitul pe gospodărie va fi introdus în două sau trei etape, în loc de consultanți fiscali este luat în calcul un sistem informatic

Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, respectiv art.16 lit a) si c) – h) și constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

Art. 16 lit.

a) utilizarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol cu nerespectarea prevederilor art. 10, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice;

ART. 10 (1) Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este următorul:

a) primul exemplar se înmânează cumpărătorului;

b) al doilea exemplar se păstrează de vânzător;

c) al treilea exemplar se păstrează la carnet.

(2) Carnetele utilizate, conținând al treilea exemplar al filelor, se restituie la primăriile care au emis carnetul, în termen de 15 zile lucrătoare de la data utilizării ultimei file a acestora.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoana juridică, cu excepția exercitării actului de comerț cu amănuntul în piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante

c) transportul de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deținere la locul de comercializare, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei;

Art.11 alin.(2) ; În cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deținere la locul de comercializare, aceștia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităților transportate de producătorul agricol și structurii sortimentelor transportate.

d) organizarea de spații de vânzare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administratorii piețelor a prevederilor art. 13 alin. (1) și (2), cu amendă de la 12.000 lei la 37.500 lei;

Art.13

(1) În cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spații de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.

(2) Procentul de alocare a spațiilor de vânzare prevăzute la alin. (1) este de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente.

e) neafișarea etichetei de produs, prevăzute la art. 14 alin. (3), cu amendă de la 100 lei la 300 lei;

Art. 14 alin (3) Producătorii agricoli au obligația afișării la locul de vânzare a etichetei de produs, care conține informații cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și prețul de vânzare.

f) desfășurarea activităților de valorificare a produselor agricole proprii și de exercitare a comerțului cu aceste produse de către persoanele fizice care nu dețin un atestat de producător valabil, respectiv un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil, și care nu sunt produse în ferma proprie, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;

g) eliberarea de către primar a atestatului de producător și/sau a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;

h) vânzarea unor produse agricole, altele decât cele din producție proprie, în baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol eliberat potrivit prevederilor prezentei legi, cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.

ANAF introduce facilități pentru cei care gestionează mai multe CUI-uri prin SPV. Informațiile vor putea fi accesate și prin aplicațiile de de contabilitate/ERP CITEȘTE ȘI ANAF introduce facilități pentru cei care gestionează mai multe CUI-uri prin SPV. Informațiile vor putea fi accesate și prin aplicațiile de de contabilitate/ERP

Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, respectiv art.7 lit.a) și constituie contravenții următoarele fapte:

Art. 7 lit. a) neachiziționarea registrului unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice din raza teritorială unde își are sediul social contribuabilul, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3);

Art.6 alin.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuabilii vor achiziționa registrul unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice.

(3) Contribuabilii nou-înființați sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării, să achiziționeze registrul unic de control.

Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, respectiv art. 73 pct. 5, 6, 8 - 11, 13, 14, 17 - 19 și 22, constituie contravenții dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

Art. 73 -

5. oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 17, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată;

Art. 16  Prin vânzări cu preț redus, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege:
a) vânzări de lichidare;
b) vânzări de soldare;
c) vânzări efectuate în structuri de vânzare denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică; (…)
e) vânzări ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, după ce evenimentul a trecut și este evident că produsele respective nu mai pot fi vândute în condiții comerciale normale;
f) vânzări ale produselor care într-o perioadă de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vândute;
g) vânzări accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapidă sau a căror conservare nu mai poate fi asigurată până la limita termenului de valabilitate;
h) vânzarea unui produs la un preț aliniat la cel legal practicat de ceilalți comercianți din aceeași zonă comercială, pentru același produs, determinat de mediul concurențial;
i) vânzarea produselor cu caracteristici identice, ale căror prețuri de reaprovizionare s-au diminuat.
Art. 17   Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 16 lit. a) - c), e) - i), precum și în cazul produselor aflate în pachete de servicii. Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege orice vânzare la un preț egal sau inferior costului de achiziție, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare.

6. vânzările de lichidare efectuate în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 18 lit. a) - g), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu sistarea operațiunilor de lichidare;

Art. 18 Potrivit prezentei ordonanțe, prin vânzare de lichidare se înțelege orice vânzare precedată sau însoțită de publicitate și anunțată sub denumirea de "lichidare" și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau numai a unei părți din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu amănuntul, în una dintre următoarele situații:
a) încetarea definitivă a activității comerciantului, inclusiv în cazul schimbării proprietarului, chiriașului, locatarului sau mandatarului, după caz, care exploatează structura de vânzare, cu excepția cazurilor în care aceasta este vândută, cedată sau închiriată unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau în care acesta este acționar;
b) încetarea din proprie inițiativă a activității comerciantului în structura de vânzare respectivă sau ca urmare a anulării contractului de închiriere, locație sau mandat, în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitive sau în baza unei hotărâri judecătorești de evacuare silită;
c) întreruperea activității comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puțin 5 luni după terminarea operațiunilor de lichidare;
d) schimbarea profilului structurii de vânzare, suspendarea sau înlocuirea unei activități comerciale desfășurate în acea structură;
e) modificarea condițiilor de exploatare a suprafeței de vânzare, dacă lucrările de transformare și amenajare depășesc 30 de zile și sunt efectuate în interiorul acesteia, structura de vânzare fiind închisă în toată această perioadă, sau modificarea condițiilor de exercitare a activității în cazul încheierii ori anulării unui contract de distribuție având o clauză de aprovizionare exclusivă;
f) vânzarea stocului de produse de către moștenitorii legali ai comerciantului defunct;
g) deteriorarea gravă, din cauza unor calamități sau acte de vandalism, a unei părți sau, după caz, a întregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare.

EXCLUSIV Numărul firmelor din split TVA a urcat puternic, la aproape 17.000, de la sub 700 în februarie. Din acest moment, plata defalcată nu mai poate fi ignorată CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Numărul firmelor din split TVA a urcat puternic, la aproape 17.000, de la sub 700 în februarie. Din acest moment, plata defalcată nu mai poate fi ignorată

8. neprezentarea la solicitarea organelor de control abilitate a documentelor legale privind justificarea situației care a motivat lichidarea, conform dispozițiilor cuprinse în art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;

Art 19 (2) La cererea organelor de control abilitate comerciantul este obligat să justifice cu documente legale situația care a motivat vânzarea de lichidare, în termen de maximum 10 zile de la finalizarea operațiunilor de lichidare pentru situațiile prevăzute la art. 18 lit. a) - d), f) și g) și, respectiv, de maximum 45 de zile în cazul situațiilor prevăzute la art. 18 lit. e).

9. nerespectarea prevederilor art. 20, 23 și 24, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu sistarea vânzărilor de lichidare sau de soldare, după caz;

Art. 20
(1) Pe durata vânzărilor de lichidare se pot lichida numai produsele înscrise în lista de inventar aferentă notificării și aflate în stocul unității comerciale la data depunerii/transmiterii notificării. Stocul este format din produsele expuse în spațiile destinate vânzării și cele aflate în depozitele structurii de vânzare; produsele deținute în antrepozite și/sau în depozite situate în afara structurii de vânzare pentru care a fost făcută notificarea nu intră în componența stocului de lichidat.
(2) Pot face obiectul vânzărilor de lichidare numai produsele care fac parte din stocul structurii de vânzare și a căror contravaloare a fost achitată de comerciant la data depunerii/transmiterii notificării sau a emiterii hotărârii judecătorești prevăzute la art. 18 lit. b), sau la data evenimentelor prevăzute la art. 18 lit. g).

Art. 23 Vânzările de soldare se pot efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare, cu condiția ca produsele propuse pentru soldare să fie achitate furnizorului de către comerciant cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de debut a perioadei de vânzări de soldare și oferite spre vânzare în mod obișnuit înaintea acestei date.

Art. 24 Stocul de produse propus pentru soldare trebuie să fie constituit în prealabil în structura de vânzare respectivă, în spațiile de vânzare și depozitele structurii de vânzare, precum și, după caz, în unul sau mai multe depozite ale comerciantului, cu cel puțin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare, și nu va fi reînnoit după constituire sau în cursul vânzărilor de soldare.

10. realizarea vânzărilor de soldare în alte perioade decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu sistarea vânzărilor de soldare;

Art. 27
(1) Perioadele de soldări prevăzute la art. 23 se stabilesc de comerciant între următoarele limite:
a) perioada 15 ianuarie - 15 aprilie inclusiv, pentru produsele de toamnă - iarnă;
b) perioada 1 august - 31 octombrie inclusiv, pentru produsele de primăvară - vară.

11. neprezentarea, la solicitarea organelor de control abilitate, a documentelor legale justificative, conform prevederilor art. 26 și 31, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;

Art. 26 Documentele legale justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puțin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare și achitat cu cel puțin 30 de zile înainte de această dată vor fi păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate. Dovada achitării contravalorii produselor supuse vânzării de soldare rezultă din examinarea actelor contabile.

Art. 31 Orice producător care vinde cu preț redus o parte a producției sale, conform prevederilor art. 30, este obligat să pună la dispoziție organelor de control abilitate toate documentele legale care justifică originea și data de fabricație a produselor care fac obiectul acestor vânzări.

13. utilizarea denumirii "soldare/solduri/soldări" sau a sinonimelor acesteia, în cazuri în care aceasta nu este în legătură cu o operațiune de soldare astfel cum este definită de prezenta ordonanță, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu interzicerea practicării acestei denumiri;

14. practicarea de vânzări sau de orice alte procedee prevăzute la art. 36, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, iar veniturile realizate din aceste practici se confiscă și se fac venit la bugetul de stat;

Art. 36  Sunt considerate practici comerciale interzise:
a) vânzarea piramidală, vânzarea practicată prin procedeul denumit "bulgăre de zăpadă" sau orice alte procedee similare care constau în special în a oferi produse/servicii consumatorilor făcându-i să spere că le vor obține fie cu titlu gratuit, fie la un preț redus față de valoarea lor reală și condiționând vânzările de plasarea contra plată de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare către terți sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri;
b) faptul de a propune unei persoane să colecteze adeziuni sau să se înscrie pe o listă, făcând-o să spere câștiguri financiare rezultate din creșterea numărului de persoane recrutate sau înscrise.

EXCLUSIV Surpriză: Split TVA, sub semnul întrebării – Guvernul a fost nevoit să ceară derogare de la Bruxelles, Comisia Europeană se gândește dacă acceptă sau respinge noul sistem CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Surpriză: Split TVA, sub semnul întrebării – Guvernul a fost nevoit să ceară derogare de la Bruxelles, Comisia Europeană se gândește dacă acceptă sau respinge noul sistem

17. nerespectarea de către organizatorii de loterii publicitare a prevederilor art. 41 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, iar veniturile realizate ilicit din această practică se confiscă și se fac venit la bugetul de stat;

Art. 41 (2) Loteriile publicitare sunt admise numai în condițiile în care participanților nu le este impusă în contrapartidă nicio cheltuială directă sau indirectă, suplimentară achiziționării produsului/serviciului.

18. neprezentarea în termen a documentelor solicitate conform prevederilor art. 43 alin. (2), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;

Art. 43 (2) Pentru a verifica corecta desfășurare a loteriei publicitare respective reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Internelor și Reformei Administrative pot solicita organizatorilor de loterii publicitare regulamentul de desfășurare a acestora, precum și un exemplar al anunțurilor adresate publicului, caz în care organizatorii vor prezenta această documentație în termen de 5 zile de la data solicitării.

19. nerespectarea prevederilor art. 49, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

Art. 49 Este interzisă orice vânzare ori ofertă de vânzare de produse sau orice prestare ori ofertă de prestare de servicii făcută către consumator, care dă dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o primă sub forma unor produse/servicii, în afara cazurilor în care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumpărate.

22. exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu interzicerea uneia dintre cele două activități;

Legea societăților nr. 31/1990, republicată, respectiv art. 270^3 alin. (1) și (2):

Art. 270^3

(1) încălcarea prevederilor art. 74 constituie contravenție și este sancționată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

Art. 74
(1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emanând de la o societate, trebuie să se menționeze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.
(2) Dacă societatea pe acțiuni optează pentru un sistem dualist de administrare, în conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevăzute la alin. (1) vor conține și mențiunea "societate administrată în sistem dualist".
(3) În documentele prevăzute la alin. (1), dacă acestea provin de la o societate cu răspundere limitată, se va menționa și capitalul social, iar dacă ele provin de la o societate pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, se vor menționa atât capitalul social subscris, cât și cel vărsat.
(4) În situația în care documentele prevăzute la alin. (1) sunt emise de o sucursală, acestea trebuie să menționeze și oficiul registrului comerțului la care a fost înregistrată sucursala și numărul ei de înregistrare.
(5) Dacă societatea deține o pagină de internet proprie, informațiile prevăzute la alin. (1) și (3) vor fi publicate și pe pagina de internet a societății.

(2) Încălcarea prevederilor art. 131 alin. (4) constituie contravenție și este sancționată cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

ART. 131 (4) Pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, respectiv art.45:

Art. 45 Comercianții persoane fizice și reprezentanții asociațiilor familiale și ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligațiilor prevăzute la art. 29, vor fi sancționați de organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispozițiile corespunzătoare din legea penală.

ART. 29  Comerciantul este obligat să menționeze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și orice alte documente întrebuințate în comerț, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare și, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.


Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, respectiv art. 24:

Art.24 Constituie contravenții la normele privind calcularea și înregistrarea amortizării capitalului imobilizat în active corporale sau necorporale următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

a) înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care, conform prezentei legi, nu se încadrează în această categorie;
b) calcularea și înregistrarea în contabilitate a amortizării mijloacelor fixe exceptate conform art. 5;

Art. 5 Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizării: mijloacele fixe aflate în proprietatea publică, lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții, precum și terenurile, inclusiv cele împădurite.

c) aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale;
d) înregistrarea unor valori de intrare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale;
e) modificarea, pe parcursul duratei normale de funcționare a mijlocului fix, a duratei și a regimului de amortizare, stabilite conform art. 8, 18 și 19.

EXCLUSIV Primele cifre pe salarii în contextul transferului contribuțiilor – Doar 3 milioane de contracte de muncă au fost majorate în Revisal. Statul a operat majorări pentru 30% din contracte, privații pentru 50% CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Primele cifre pe salarii în contextul transferului contribuțiilor – Doar 3 milioane de contracte de muncă au fost majorate în Revisal. Statul a operat majorări pentru 30% din contracte, privații pentru 50%

Art. 8  Duratele normale de funcționare, precum și clasificația mijloacelor fixe se aprobă prin hotărâre a Guvernului. La determinarea lor se va ține seama de parametrii tehnico-economici stabiliți de proiectanți și de producători prin cărțile sau documentațiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum și de efectele uzurii morale.
Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai târziu de 5 ani.
Art. 18 Agenții economici amortizează mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei legi, utilizând unul dintre următoarele regimuri de amortizare:
A. Amortizarea liniară - se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.
Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
B. Amortizarea degresivă - constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienții următori:

a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 și 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 și 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.

Acești coeficienți pot fi modificați numai prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor.
C. Amortizarea accelerată - constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizările anuale pentru exercițiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași.

Art. 19 Competențele de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniară sau degresivă revin consiliului de administrație al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ definitive la art. 1 alin. 3.
Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de administrație al agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv art. 337 alin. (1):

Art. 337 (1) nerespectarea prevederilor art. 83 alin. (3) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.

Art. 83 (3) Dacă debitorul deține sau administrează una sau mai multe pagini de internet, organele de conducere ale acestuia sunt obligate să publice pe paginile de internet proprii, în termen de 24 de ore de la data comunicării hotărârii de deschidere a procedurii, informațiile referitoare la starea societății, precum și numărul, data și instanța care a pronunțat hotărârea.

Legea serviciilor nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, respectiv art. 14 alin. (1) lit. d):

Art.14 (1) Următoarele fapte săvârșite de beneficiar constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

d) încălcarea prevederilor art. 7, cu amendă de 20.000 lei și interzicerea utilizării zilierilor pe toată durata de existență a beneficiarului;

ART. 7
(1) Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.
(2) Cuantumul impozitului prevăzut la alin. (1) este de 16% calculat la remunerația brută și se virează în conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.


Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, respectiv art. 3 alin. (1):

Art. 3
(1) Constituie contravenție și se sancționează următoarele fapte:

a) utilizarea de către unitățile prevăzute la art. 1 a unor terminale de plată care nu sunt instalate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1);

Art. 1
(1) Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și instituțiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități și alte obligații de plată au obligația să accepte încasări și prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit.
(2) În anul 2003, prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică experimental de către instituțiile publice și agenții economici prevăzuți la alin. (1).
(3) Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligația să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit și cardurile de credit.
(4) Instituțiile emitente și acceptante de carduri întreprind toate măsurile necesare, de implementare a sistemului de acordare de avansuri în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziția de bunuri și/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri.
(5) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) și (3) oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante și pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei ordonanțe de urgență. Acestea afișează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum și informații privind costurile serviciului.
(6) Avansul prevăzut la alin. (5) se evidențiază distinct pe bonul fiscal și nu poate depăși suma de 200 de lei. Tranzacțiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacțiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părți. Comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat.
(7) În cazul în care suma existentă în casă, la dispoziția comercianților acceptanți de carduri, prevăzuți la alin. (5), nu acoperă suma solicitată de clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibilă.
Art. 2
(1) Băncile acceptante de carduri au obligația de a instala terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării. Instalarea terminalelor de plată se face la solicitarea operatorilor economici, instituțiilor publice, persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (1), precum și a comercianților prevăzuți la art. 1 alin. (3), în baza contractelor încheiate în acest scop, în toate locurile indicate de aceștia.

b) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2^1);

Art. 2 (2^1) În cazul agenților economici și al instituțiilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1), alegerea băncii se va efectua în urma unei proceduri de achiziție publică, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001*) privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/2002.

c) distrugerea, deteriorarea sau modificarea tehnică a terminalelor de plată care pot provoca înregistrări eronate sau pot genera fraude;
d) refuzul persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) de a accepta încasări prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit;
e) refuzul persoanelor juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit;
f) refuzul instituțiilor prevăzute la art. 1 alin. (4) de a implementa sistemul de acordare de avansuri în numerar pentru utilizatorii cardurilor de debit și cardurilor de credit;
g) lipsa afișării semnului prevăzut la art. 1 alin. (5) a informațiilor privind serviciul de acordare a avansurilor în numerar și a costurilor serviciului;
h) refuzul băncilor acceptante de carduri de a instala terminale de plată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1);
i) lipsa asigurării infrastructurii și a dotărilor necesare pentru acordarea avansurilor în numerar la terminalele de plată de către băncile acceptante de carduri;
j) nerespectarea dispozițiilor art. 2^1 și 2^2.

Art. 2^1 Instituțiile emitente nu pot aplica instituțiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit.
Art. 2^2 Acordurile dintre instituțiile acceptante și beneficiarii plăților vor conține informații detaliate referitoare la comisionul interbancar, comisionul pentru sistemul de plată și procesare, marja acceptantului, precum și a comisioanelor suplimentare aplicate în funcție de marca și categoria respectivelor carduri de plată.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv art. 493 alin. (2) lit. a) și b), precum și alin. (4):

Art. 493 alin. (2) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:

a) depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) și (13), art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (9) și (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) și art. 483 alin. (2);

Art. 461 Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor
(2) În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(6) În cazul extinderii, îmbunătățirii, desființării parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinței, care determină creșterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, și datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(7) În cazul desființării unei clădiri, proprietarul are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizație de desființare.
(10) În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente.

(12) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte.
(13) În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.

Art. 466 Declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren

(2) În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, și datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(5) În cazul modificării categoriei de folosință a terenului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinței, și datorează impozitul pe teren conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(7) În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

c) atât locatorul, cât și locatarul au obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente.

(9) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația să depună o declarație la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situație centralizatoare a acestor contracte.
(10) În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
Art. 471 Declararea și datorarea impozitului pe mijloacele de transport
(2) În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
(4) În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația să depună o declarație la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competență își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, și încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(5) În cazul oricărei situații care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, și datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
(6) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;
c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoțită de o copie a acestor documente.

EXCLUSIV Fiscul cere 100 milioane lei de la peste 300.000 de români, printre care avocați și contabili. Un nou val de decizii de impunere, așteptat și în acest an CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul cere 100 milioane lei de la peste 300.000 de români, printre care avocați și contabili. Un nou val de decizii de impunere, așteptat și în acest an

Art.474
(7) Pentru taxele prevăzute la alin. (5) și (6) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcție se aplică următoarele reguli:

c) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale;

(11) În termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare și prospectare, contribuabilii au obligația să declare suprafața efectiv afectată de foraje sau excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o autorizație, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafața efectiv afectată.

Art. 478 Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate

(5) Persoanele care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate sunt obligate să depună o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afișaj.

Art. 483 Plata impozitului

(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declarației se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

b) nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) și (13), art. 466 alin. (2), (5) și alin. (7) lit. c), alin. (9) și (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) și art. 483 alin. (2).

Art. 493 alin.(4) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidența și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 325 lei la 1.578 lei.

Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015, respectiv art. 65 alin. (1) lit. b), c),e)-g), n),p), s),ș),ț) și aa) si constituie contravenții următoarele fapte:

Art. 65 alin (1) lit.

b) încălcarea prevederilor legale prin înființarea de plantații mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente, cu soiuri/clone neadmise în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole;
c) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (2) lit. c) prin plantarea în arealele viticole sau în extravilanul localităților situate în afara arealelor viticole cu unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interziși;

Art. 10. (2) Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care îndeplinesc următoarele condiții:
c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interziși: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont.

e) nerespectarea prevederilor legale privind bunele condiții agricole și de mediu existente pe suprafețele pe care le dețin, prevăzute la art. 12;

Art. 12. -Cultivatorul plantațiilor viticole are obligația de a respecta prevederile legale privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu.

f) încălcarea prevederilor art. 5 alin. (4) privind comunicarea de către proprietarul parcelei sau către împuternicitul acestuia a modificării datelor unei parcele viticole;

Art. 5. -  (4) Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.P.V. se comunică de către proprietarul parcelei sau de împuternicitul acestuia, în termen de 30 de zile de la modificare, către D.A.J. sau a municipiului București, în vederea actualizării datelor din R.P.V.

EXCLUSIV Inspecția Muncii verifică dacă angajatorii au negociat transferul contribuțiilor sociale la angajați. Amenzile urcă până la 10.000 de lei CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Inspecția Muncii verifică dacă angajatorii au negociat transferul contribuțiilor sociale la angajați. Amenzile urcă până la 10.000 de lei

g) încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) privind întocmirea dosarului exploatației viticole și actualizarea datelor din dosar;

Art. 6. (1) Producătorii de struguri pentru vin au obligația de a întocmi, actualiza și completa dosarul exploatației viticole.

n) încălcarea prevederilor privind nerespectarea condițiilor de comercializare a vinului vrac, stabilite prin ordin al Autorității;

p) încălcarea prevederilor art. 27 privind expunerea spre comercializare ori comercializarea vinurilor;

Art. 27.
(1) Punerea în consum a vinurilor cu D.O.C., a vinurilor cu I.G., a vinurilor varietale, a vinurilor spumoase, spumante, petiante, perlante și a vinurilor licoroase se face obligatoriu în formă îmbuteliată.
(2) Condițiile de comercializare, de punere în consum și punere în consum direct a vinurilor și produselor vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Îmbutelierea produselor prevăzute la alin. (1) se face în orice ambalaj utilizat pe piața internațională pentru aceste produse.

s) încălcarea prevederilor privind omisiunea sau înscrierea de date incomplete sau eronate, precum și nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declarațiilor de stocuri, de recoltă și de producție;

ș) încălcarea prevederilor art. 29 și 30 privind întocmirea și depunerea de către producătorii și comercianții de struguri, vinuri și alte produse vitivinicole, în vrac, a evidențelor acestora și înscrierea în S.I.N.V.V.;

Art. 29. - Producătorii de struguri pentru vin, indiferent de suprafața cultivată, care comercializează struguri pentru vin au obligația de a ține evidența producției și a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cărui model și procedură de implementare se aprobă prin ordin al Autorității.

Art. 30. -
(1) Persoanele fizice și operatorii economici care produc, depozitează și comercializează struguri, vinuri și produse vinicole au obligația de a întocmi și de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, declarațiile de stocuri, de recoltă, de producție și de a completa registrele de evidență obligatorii ale acestora, aprobate prin ordin al Autorității.
(2) Sunt scutiți de prezentarea declarației de recoltă:

a) viticultorii ale căror exploatații cuprind mai puțin de 0,1 ha de viță-de-vie și din a căror recoltă nu a fost și nu va fi comercializată nicio parte, sub nicio formă;
b) viticultorii a căror producție totală de struguri este destinată consumului în stare neprelucrată sau este destinată uscării (stafidirii) ori transformării directe în suc de struguri;
c) viticultorii ale căror exploatații cuprind mai puțin de 0,1 ha de viță-de-vie și care livrează întreaga recoltă.

(3) Sunt scutiți de prezentarea declarației de producție:

a) viticultorii prevăzuți la alin. (2), precum și producătorii care obțin în instalațiile proprii, prin vinificarea produselor vitivinicole achiziționate, o cantitate de vin sub 10 hectolitri care nu a fost și nu va fi comercializată sub nicio formă;
b) viticultorii care fac parte din asociații și care își livrează producția de struguri acesteia, dar își rezervă dreptul de a obține prin vinificare o cantitate de vin sub 10 hectolitri pentru consumul familial.

(4) Persoanele fizice sau juridice, altele decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), precum și comercianții cu amănuntul sunt obligați să depună anual, până la data de 15 august, la D.A.J. și a municipiului București, declarațiile de stocuri de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat și vin, pe care le dețin la data de 31 iulie.
(5) Persoanele fizice și operatorii economici care procesează struguri și/sau îmbuteliază vin au obligația de a se înregistra în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, denumit în continuare S.I.N.V.V.
(6) Procedura de înregistrare se aprobă prin ordin al Autorității.

ț) încălcarea prevederilor privind omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidență a produselor vitivinicole;

aa) încălcarea prevederilor privind comercializarea unui produs sub o mențiune tradițională pe care nu este îndreptățit să o poarte;

Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 29  constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

Art.29 lit.)
b)
nerespectarea prevederilor art. 23 privind obligativitatea consemnării în documentele fiscale și/sau în avizele de expediție emise de producător ori comerciant a calității și conformității cu standardele de comercializare, reglementate în legislația comunitară, în cazul comercializării fructelor proaspete destinate consumului uman, precum și a destinației industriale, în cazul celor destinate prelucrării industriale;

Art. 23
(1) Fructele proaspete destinate consumului uman, care se comercializează de operatorii economici, vor fi însoțite de documente fiscale în care se vor înscrie de către emitent calitatea și conformitatea cu standardele de comercializare.
(2) Micii producători, persoane fizice, care nu sunt organizați în forme asociative pot comercializa fructe în piețele stradale sau tradiționale organizate și au obligația de a expune la vânzare produsele în condiții de calitate și igienă, pentru a asigura protecția și siguranța alimentară a consumatorului.
(3) Fructele care fac obiectul comercializării la export pentru consum în stare proaspătă vor fi însoțite de un certificat de conformitate cu standardul de comercializare emis de organismul de control autorizat conform legii.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
legea prevenirii
anaf
codul fiscal
contraventii
avertismente