DOCUMENT Programul de guvernare în materie de fiscalitate - beneficii fiscale și de Ziua Bărbatului, promisiuni de AI, modernizare și de îmbunătățire în timp ce sistemul informatic al ANAF exasperează contribuabilii

Programul de guvernare lansat astăzi de premierul desemnat Marcel Ciolacu și analizat de Profit.ro adună, în materie de fiscalitate și finanțe, obiectivele generale asumate deja de autorități în ultimii ani prin diverse documente și strategii, inclusiv PNRR. Ceea ce nu abordează programul de guvernare sunt problemele urgente, cum ar fi rămânerea în urmă a ANAF la realizarea planului de încasări cu 8,2 miliarde de lei după primele cinci luni sau perspectiva unei rectificări bugetare pe care actualul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, reprezentant al PSD, a calificat-o ca fiind complicată.

În timp ce programul de guvernare înșiră nenumărate măsuri generale de modernizare, eficientizare, îmbunătățire și alte lucruri pozitive la ANAF, nu abordează problema urgentă a sistemului informativ al instituției, care funcționează cu întreruperi lungi și tot mai dese de câteva luni, fiind deja în punctul în care afectează activitatea economică, nu doar nervii contribuabililor.

O măsură interesantă și concretă inclusă în program este o intenție de modificare a Codului Fiscal pentru a permite acordarea de beneficii de Ziua Bărbatului, pe 19 noiembrie, similar cu cele care pot fi acordate de Ziua Femeii, pe 8 martie.

CITEȘTE ȘI Modificări la Codul Fiscal - ajustarea bazei TVA pentru reduceri de preț ulterior livrării - companiile farmaceutice scapă de plata a sute de milioane de lei la buget. Nu vor mai plăti taxă pentru că plătesc taxă

Obiectiv 16: Beneficii fiscale de Ziua Bărbatului similar celor acordate pentru ziua femeii – 8 martie.

• Modificarea Codului Fiscal pentru a introduce posibilitatea acordării de cadouri bărbaților, din partea angajatorilor, cu ocazia Zilei Bărbatului – 19 Noiembrie;

Programul de guvernare este disponibil aici

Marile politici publice ale guvernării

• Productivism. Stimularea producției „Fabricat în România”. Un program masiv de investiții la nivel local, regional și central.
• Reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă 
• Tranziția către economia inovării. Programe guvernamentale de tip Business Accelerator, pe baza de granturi, pentru industriile competitive / tehnologie ridicată.
• Locuri de muncă și putere de cumpărare sporită pentru români. Cât mai multe locuri de muncă menținute. 
• Protejarea nivelului de trai, mai ales pentru persoanele vulnerabile.
• Management macroeconomic sustenabil. Finanțe publice sănătoase. Stoparea guvernării pe datorie. Reducerea dependenței de finanțarea externă.

Ținte economice de atins până în decembrie 2024

CITEȘTE ȘI Firmele străine - condiții noi la marile licitații, de peste 5 milioane euro, precum cele din infrastructura de transport

• Ducem inflația la 8% în primele 6 luni de guvernare.
• Stimuli pentru populație și economie de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât au întors în economie guvernările din 2020 și noiembrie 2021.
• Sprijinim peste 100.000 de companii care produc în România, din care 99% IMM (63.000 doar prin programele derulate de MFP și din FE perioadele 2014-2020 și 2021-2027 și PNRR).
• Dublăm investițiile publice în economie – la 126 miliarde lei în 2024, față de 59 miliarde lei în anul 2021 la preluarea guvernării.
• Ajungem la 82% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare-standard (în 2022 indicatorul este 77%, conform Eurostat).
• La sfârșitul lui 2024 ne propunem un PIB de 360 miliarde euro, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021, la preluarea guvernării 
• Stopăm guvernarea pe datorie. Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% la preluarea guvernării în anul 2021.

Ținte sociale de atins până în decembrie 2024

• La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
• La 1 ianuarie 2025, niciun tânăr cu vârsta < 26 de ani, angajat cu normă întreagă în România, nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
• La 1 ianuarie 2025, peste 1,5 milioane de contracte individuale de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro net.
• La 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net.
• Reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024. 
• Peste 1,2 milioane de români scoși din starea de deprivare materială și socială severă.

De unde bani? Resurse de finanțare în 2023 și 2024

CITEȘTE ȘI DECIZIE Se scumpește masiv apa folosită în producția de energie

• Bugetul de stat – investiții publice de 239 miliarde lei în anii 2023 și 2024 (investiții finanțate din fonduri naționale și din fonduri europene și PNRR).
• Accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei, adică 33% din valoarea arieratelor rămase de recuperat la 30 septembrie 2022) și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei. Fonduri europene în valoare de 10 miliarde lei din sumele deja alocate prin Fondul de Modernizare.
• Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro (15 miliarde lei) pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.
• Finanțare de la Băncile de Dezvoltare. 
• Intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) în 2023 și 2024.

O serie de idei (nu nepărat noi) care ar putea prezenta interes

• reducerea sarcinilor administrative la nivelul instituțiilor publice și al contribuabililor, prin simplificarea prevederilor legislative și a obligațiilor de înregistrare și raportare în domeniul TVA;
• Includerea pe costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice generatoare directe de venituri a acestora, conform practicilor din țările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și, astfel, va crește baza de impozitare;
• cordarea restituirilor de TVA și a altor creanțe ale firmelor în raport cu bugetul, numai după compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului fiscal, cu obligațiile acelorași agenți economici către buget;
• Dezvoltarea și consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică prețurile de transfer în scopul reducerii substanțiale a acestei practici de evaziune fiscală;
• Aducerea la zi a tehnologiilor pentru administrarea depozitelor de date din sistemele operaționale interne și adăugarea de module pentru colectarea de date din surse deschise în formă text, voce și imagine;
• Introducerea de instrumente de inteligență artificială care utilizează datele de administrare fiscală, rezultatele activităților de control, date culese din surse deschise și date culese de la alte instituții publice;
• Dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc, bazate pe inteligența artificială;

Reevaluarea sistemului fiscal

CITEȘTE ȘI Acordarea voucherelor de vacanță de la buget angajaților din sectorul privat - adoptată tacit de Senat. Posibilă eliminare a anumitor firme

• Îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală și prin implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice;
• Un program de stopare a risipei banului public, printr-o abordare bugetară pe programe și politici publice; 
• programarea bugetară orientată în principal pe investiții;
• reducerea risipei banului public prin raționalizarea cheltuielilor nejustificate, iraționale, neeconomicoase;
• prioritizarea proiectelor pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local; degrevarea presiunii bugetare prin trecerea proiectelor de investiții publice eligibile pe finanțarea din fonduri europene;
• Un program privind accesul facil al populației la plata impozitelor și taxelor prin simplificare și debirocratizare;
• reducerea sarcinilor administrative la nivelul instituțiilor publice și al contribuabililor, prin simplificarea prevederilor legislative și a obligațiilor de înregistrare și raportare în domeniul TVA;
• Implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică care să asigure creșterea eficienței și eficacității în colectarea impozitelor și taxelor;
• Includerea pe costurile de producție ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfășurarea activității economice generatoare directe de venituri a acestora, conform practicilor din țările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producție, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acționarilor și administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor și, astfel, va crește baza de impozitare;
• Transpunerea prevederilor Inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală;
• Acordarea restituirilor de TVA și a altor creanțe ale firmelor în raport cu bugetul, numai după compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului fiscal, cu obligațiile acelorași agenți economici către buget;
• Dezvoltarea și consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică prețurile de transfer în scopul reducerii substanțiale a acestei practici de evaziune fiscală;
• Orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor);
• Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei, în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă; eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;
• Revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării;
• Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale; implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat;
• Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;
• Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat;
• Reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv.

Modernizarea, digitalizarea și reforma ANAF

CITEȘTE ȘI ANAF - DECIZIA pentru întârzieri la depunerea declarațiilor fiscale

• Creșterea bazei de colectare și prevenirea evaziunii fiscale;
• Aducerea la zi a sistemului informatic pentru administrarea colectării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale de la persoanele juridice;
• Aducerea la zi a tehnologiilor pentru administrarea depozitelor de date din sistemele operaționale interne și adăugarea de module pentru colectarea de date din surse deschise în formă text, voce și imagine;
• Extinderea serviciilor oferite cetățenilor și companiilor bazate pe noile depozite de date; 
• Extinderea serviciilor oferite compartimentelor de control, inspecție etc., prin integrare și analiză, bazate pe noile depozite de date;
• Introducerea de instrumente de inteligență artificială care utilizează datele de administrare fiscală, rezultatele activităților de control, date culese din surse deschise și date culese de la alte instituții publice;
• Aducerea la zi, din punct de vedere tehnologic, a portalului Internet al ANAF și instituțiilor subordonate și extinderea unor servicii pentru contribuabili prin acest portal;
• Asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ceea ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023;
• Aducerea la zi a platformelor și serviciilor de management a documentelor electronice, inclusiv a serviciilor de arhivă electronică a Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate;
• Dezvoltarea unui proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni;
• Aducerea la zi a platformelor informatice centrale, omogenizarea tehnologiilor și extinderea capacității și ameliorarea fiabilității;
• Crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:
  • Extinderea și adăugarea de noi servicii simple și accesibile pentru contribuabilii persoane fizice;
  • Adăugarea de noi servicii și dezvoltarea de interfețe mașină-mașină pentru eliminarea intervenției umane în schimburile de date cu contribuabilii persoane juridice;
  • Simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin evaluarea permanentă a calității serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor și acordarea de asistență din inițiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din analiza solicitărilor de asistență formulate de contribuabili și a constatărilor organelor de control din cadrul ANAF;
  • Sprijinirea conformării voluntare la plata obligațiilor fiscale prin:
    • Acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori;
    • Mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe” ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată; 
    • Transformarea executării silite în proces investigativ;
    • Extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;
    • Asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale;
    • Notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe;
    • Medierea;
    • Controlul inopinat;
    • Inspecția fiscală parțială;
    • Inspecția fiscală generală.
• Transformarea ANAF într-o instituție performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile, prin:
  • Introducerea de soluții tehnologice având drept scop creșterea valorii adăugate a muncii angajaților, mai ales în zona de analiză, sinteză și raportare;
  • Informatizarea activităților de back-office;
  • Extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor;
  • Implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică;
  • Dotarea punctelor vamale de la granița UE cu echipamente de control nondistructiv;
  • Dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili și persoanele fizice;
  • Dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor vamale de la granița externă a Uniunii Europene;
  • Extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%;
  • Accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene.
• Prevenirea și combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituție ce vine în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil și descurajarea concurenței neloiale, prin:
  • Dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc, bazate pe inteligența artificială;
  • Combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a fraudei fiscale prin demararea acțiunilor complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat;
  • Utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii în aceste sectoare.
• Eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:
  • Dematerializarea fluxurilor de activitate curentă și tranziția spre un mediu de lucru predominant digital, care să includă corespondența electronică și întărirea mecanismelor de trasabilitate, audit și asigurarea integrității;
  • Consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional;
  • Implementarea unei politici de resurse umane axată pe dezvoltarea competențelor angajaților, prin participarea la cursuri de pregătire profesională și în activitățile Centrului de Excelență în Tehnologie al Ministerului Finanțelor;
  • Administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți;
  • Redefinirea pofilelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de apreciere a riscurilor de neconformare;
  • Automatizarea procesului decizional în interiorul agenției în scopul debirocratizării; 
  • Optimizarea procesului de alocare și utilizare a resurselor în concordanță cu prioritățile strategice ale agenției;
  • Consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabili pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale;
  • Elaborarea de propuneri de ameliorare a procedurilor și normelor fiscale prin utilizarea de instrumente de inteligență artificială care folosesc datele rezultate din administrarea fiscală, control și inspecție fiscală, asistența contribuabililor, contestații și soluțiile instanțelor de judecată.
• Planul Național de Redresare și Reziliență – digitalizarea ANAF prin:
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al președintelui ANAF;
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal;
  • Operaționalizarea/aprobarea planului de acțiune comun între Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru;
  • Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB;
  • Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale; 
  • Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice;
  • Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătățirea funcționării Administrației Vamale;
  • Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară;
  • Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și realizarea unei evaluări expost făcute de Consiliul fiscal;
  • Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătății și domeniul educației; 
  • Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele; 
  • Proiectul de buget pe anul 2024 va include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătății și al educației);
  • Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor și pregătirea unui raport de implementare;
  • Revizuirea cadrului fiscal;
  • Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea și păstrarea unei creșteri economice sustenabile;
  • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi;
  • Intrarea în vigoare a unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024 — legislație pentru extinderea taxării verzi/ecologice;
  • Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.