Odată cu scăderea TVA de la 24% la 20%, în 2016, apar obligații declarative noi. Volumul datelor care trebuie raportate la Fisc va crește foarte mult pentru plătitorii de TVA, punându-le pe umeri o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor dificilă, care le mărește costurile administrative.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Din 2016, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) impune un nou formular (394), aprobat în Ordinul 3.769/2015, pentru plătitorii de TVA. Documentul are nouă pagini, comparativ cu doar cele două ale celui utilizat până acum, și solicită declararea tuturor operațiunilor făcute în România.
„Va fi cu siguranță o birocrație suplimentară anul acesta, cu precădere pentru companiile care nu pot actualiza și armoniza rapid sistemele informatice interne”, spune Alexandru Cristea, Tax Partner Țuca Zbârcea și Asociații Tax, care explică în ce va consta noua corvoadă administrativă.
„În plus față de declarația anterioară, vor trebui declarate toate operațiunile, atât cu persoane înregistrate în scopuri de TVA, cât și cu cele neînregistrate. Astfel, din start volumul de informații se va mări semnificativ. De asemenea, va cuprinde inclusiv operațiuni cu persoane nerezidente. Se vor raporta defalcat operațiunile pentru care se aplică TVA la încasare, pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale. O altă noutate se referă la precizarea plajei de facturi utilizate într-o anumită lună, numărul de facturi stornate, anulate și numărul de autofacturi”, precizează acesta.
CITEȘTE ȘI Fiscul respinge una din două firme la înregistrare, anticipând că va face evaziune. Mediul privat acuză blocaj în economie Și consultantul fiscal Cornel Grama consideră că noul formular va îngreuna munca administratorilor firmelor și contabililor, fără ca datele să aibă impact fiscal, în opinia sa.
Soluția este automatizarea procesului, însă, nici în acest caz nu sunt excluse dificultățile, cum ar fi imposibilitatea de reconciliere minuțioasă a sumelor declarate și existența de neconcordanțe în solduri, afirmă Alexandru Cristea, care susține că noua declarație pune pe umerii contribuabililor o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor destul de dificilă.
“Abordarea ni se pare că iese din tiparele practicilor din alte țări europene. Probabil o alternativă mai simplă ar fi fost pur și simplu postarea jurnalelor de TVA într-un format standard, urmând ca ANAF să preia orice informații ar fi dorit din respectivele jurnale”, spune acesta.
CITEȘTE ȘI Fiscul decide cine are intenția și capacitatea să facă business: O treime dintre firme pică testul pe loc Creșterea sarcinii de prelucrare și raportare a datelor înseamnă costuri mai mari. „Vor trebui să aloce un număr sporit al resurselor umane din compartimentul contabil, suplimentat cu persoane tehnice de specialitate și softuri specializate să gestioneze aceste baze de date, fapt ce îi afectează pe toți operatorii economici, întrucât acestea presupun costuri în plus. Pe lângă costurile bănești se adaugă timpul sporit alocat culegerii de date (facturi , bonuri fiscale atât emise cât și anulate sau stornate pe serii și numere de ordine) a completării, verificării și trasmiterii către ANAF a acestei declarații, în detrimentul timpului alocat gestionării activității economice și a obținerii de profit”, spune Cornel Grama.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul, obligat să aducă dovezi când acuză firmele de fraudă. Prevederea încurcă planul de încasări În referatul de aprobare, ANAF explică: ”în vederea realizării obiectivelor strategice asumate de către ANAF este necesară modificarea declarației informative 394 prin declararea, de către persoana înregistrată în scopuri de TVA, a tuturor operațiunilor realizate pe teritoriul României către/de la orice persoană. Urmare acestui demers datele colectate prin intermediul formularului propus vor contribui la îmbunătățirea activității de analiză de risc de la nivelul ANAF, cu consecințe directe asupra creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor și eficientizării procesului de colectare a impozitelor și taxelor”.
O mare parte din aceste date solicitate în plus se regăsesc, în prezent, în alte formulare, respectiv Decont 300 și Declarația recapitulativa 390.
