Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la aproape 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face în continuare planuri pentru cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pentru întreg anul, cheltuielile cu dobânzile și comisioanele pentru datoria publică guvernamentală sunt estimate la 16,63 miliarde lei, o sumă record.
În primele șase luni ale anului trecut, dobânzile s-au ridicat la 8,35 miliarde de lei, iar pentru întreg anul 2020 la 13,9 miliarde lei. Veniturile bugetului în primele șase luni ale acestui an au fost de 176,38 miliarde lei, iar cheltuielile de 210,19 miliarde lei, rezultând un deficit de 33,8 miliarde lei.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, nivelul îndatorării statului s-a situat la 49,5% din PIB în luna iunie, în scădere ușoară de la 49,7% în luna mai. Pragul de 50% a fost, probabil, depășit în luna iulie, lună pentru care ministerul nu a publicat date, după ce statul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piața externă. Ieșirea pe piața externă a fost motivată și de nevoia de a-și acoperi necesarul de finanțare în contextul unor luni în care a împrumutat mai greu de pe piața internă.
Guvernul, din declarațiile unor oficiali, contează, pentru a ține îndatorarea sub control, pe creșterea accelerată a nivelului PIB nominal în acest an, determinată de evoluția economică, dar și de inflația accelerată.
Nivelul de 50% al datoriei publice este important, întrucât poate reprezenta o motivație în plus pentru înghețarea unor cheltuieli din bani publici, cum sunt cele cu salariile, în 2022. Salariile din ssitemul bugetar și cele cu pensiile au fost înghețate și anul acesta.
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB:
a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB;
b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an);
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.
