Guvernul crește bugetul CNAS pentru medicamente cu 320 de milioane de lei pe an, la 6,32 miliarde de lei, măsură care înseamnă că prin taxa clawback va lua anul următor cu 314 milioane de lei mai puțin decât se estima în cazul în care nu ar fi făcut nicio schimbare. Chiar și în acest context, în care face această concesie producătorilor de medicamente, Guvernul anticipează că taxa clawback va genera anul următor 1,5 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult comparativ cu anul acesta.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Măsura nu rezolvă nici pe departe problemele producătorilor de medicamente în ce privește taxa clawback, mai ales a celor de medicamente ieftine, dar în lipsa ei acești producători ar fi avut probleme grave și multe medicamente ieftine ar fi dispărut.
Un proiect de ordonanță adoptat joi prevede ajustarea bugetului CNAS destinat consumului de medicamente (BAt), și ulterior stabilirea unei formule prin care acesta să se actualizeze anual.
În plus, vaccinurile incluse în programele naționale de sănătate vor fi excluse de la aplicarea taxei clawback.
"Pentru menținerea contribuției trimestriale (clawback) la un nivel sustenabil, este necesar ca această măsură sa fie aplicată începând cu trimestrul IV al anului 2018. Astfel, se propune ca valoarea BAt din prezent să fie majorată cu inflația cumulată din perioada septembrie 2012-decembrie 2017. Astfel, se reglementează, începând cu trimestrul IV al anului 2018 și până la 31 decembrie 2019 o valoare a BAt de 1,595 miliarde de lei. Creșterea valorică (fara TVA) a bugetului trimestrial de referință este de 80 milioane lei", potrivit proiectului de ordonanță.
Pentru anul în curs, Finanțele au estimat ca taxa clawback să genereze circa 1,2 miliarde de lei.
"Această cotă parte a ajuns undeva la 30%. Ceea ce este aberant. Poate unii producători își permit, dar fabricile din România nu-și permit să plătească 16% impozit pe profit și aproape 30% această taxă clawback, care este un impozit pe cifra de afaceri. (...) Anul ăsta, Ministerul de Finanțe estima că încasează 1,2 miliarde de lei, iar anul următor 1,5 miliarde de lei, evident că taxa va crește", a declarat, contactat de Profit.ro, directorul executiv al PRIMER, Dragoș Damian.
PRIMER este Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, și a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceștia trebuie să achite diferența dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an și cât decontează efectiv pentru medicamente. Până în prezent nu s-a renunțat însă la această taxă în pofida caracterului temporar cu care a fost introdusă, iar bugetul CNAS nu a fost majorat, anterior măsurii de azi, de mulți ani.
"Noi nu le-am spus să suplimenteze bugetul. Patronatul a fost singurul grup profesional care a zis supplimentați dacă vreți, dar scoateți medicamentele sub un anumit nivel de la plata acestei taxe, pentru că ele dispar din piață din cauză că taxa e prea mare pentru ele", a spus directorul.
În cadrul unui grup de lucru reprezentanți ai mai multor ministere, Sănătate și Finanțe, CNAS și ai companiilor din sectorul farmaceutic au discutat în ultimele luni variante de modificare în cazul taxei clawback.
Producătorii de medicamente din România au cerut, printre altele, ca taxa clawback ca să fie predictibilă, adică să aibă un nivel fix, iar fiecare producător să plătească pentru consumul de medicamente pe care le produce.
Pentru anul 2018, nu exista un impact bugetar asupra veniturilor estimate din incasarea contributiei trimestriale (clawback), in condițiile in care, contribuția aferenta Trimestrului IV al anului 2018 se încasează in Trimestrul I al anului 2019. Pentru anul 2019, măsurile propuse de ajustare a BAt conduc la venituri estimate, încasate cu titlu de contribuție trimestrială (clawback), în sumă de 1.514,66 mil. lei, în minus cu 313,7 mil. lei față de veniturile estimate încasate cu titlu de contribuție trimestrială la o valoare a BAt nemodificată de 1515 mil. lei. Totodată, precizarea în mod expres a exceptarii deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, prin reprezentanții legali ai acestora, de la plata contribuției trimestriale pentru valoarea consumului centralizat aferentă vaccinurilor definite de art. 699 pct. 5, lit. a), punctul (i) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, achiziționate în cadrul Programelor naționale de sănătate, nu are impact asupra bugetului FNUASS.
