Opțiunea înaintată de către consilierul premierului are un precedent, deși nu la scara întregii ANAF. În 2013, Garda Financiară a fost desființată, iar în loc înființată Antifrauda, ca direcție a ANAF. Antifrauda reprezintă, însă, mai puțin de 10% din personalul ANAF și nu are ca obiectiv colectarea de bani la buget, ci descurajarea evaziunii prin controale inopinate.
România se află într-o situație bugetară dificilă, cu un deficit de 9,3% din PIB anul trecut și așteptări peste 8% anul acesta, astfel că măsuri precum desființarea ANAF ar prezentaa un risc major pentru finanțele deja șubrede ale statului.
Economistul a susținut, într-un interviu la postul Digi24, că ANAF este în prezent o instituție nefuncțională și cu aceeași abordare nu vor exista nici schimbări majore pe viitor.
„Când discutăm de colectarea taxelor, când ne uităm la veniturile acestea mici pe care statul român le are după standarde europene, e un complex de factori care explică acest nivel scăzut, incapacitatea de a colecta. După mine, aici nu știu dacă neapărat e și opinia Guvernului, ceea ce o să spun acum. După mine, structura după care funcționează ANAF astăzi este nefuncțională. Adică nu cred că cu aceeași abordare putem face schimbări majore”, afirmă Ionuț Dumitru.
„Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, că la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea,ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite”, adaugă el.
În primele opt luni din acest an, ANAF a colectat la buget 337,5 miliarde lei, în medie 42,2 miliarde lei pe lună. Nu este clar în ce mod s-ar desfășura o desființare și ulterior reînființare a ANAF, cât ar dura și cum s-ar asigura veniturile la buget în perioda respectivă.
