Sunt semne că România recâștigă încrederea piețelor după perioada recentă de ieșiri puternice de capitaluri, spune guvernatorul Mugur Isărescu, însă este nevoie în continuare de politici serioase și credibile care să ducă la scăderea deficitului bugetar, inclusiv cu o creștere „masivă” a fondurilor europene și o creștere a veniturilor bugetare. Guvernatorul spune că există inclusiv o problemă de finanțare a datoriei.
Mai are rezerve de credibilitate actuala coaliție de guvernare în fața investitorilor, având în vedere că an de an a depășit ținta de deficit, culminând anul trecut cu un deficit de 9,3% din PIB, față de o țintă inițială de 5%?
“Ea se recâștigă greu. Se pierde într-o noapte și se recâștigă greu. Dar ce s-a întâmplat ieri și a continuat și astăzi – piața valutară, monetară, bursieră arată că începutul este bun”, spune Isărescu.
Fondurile europene trebuie aduse la zi
„Ca să nu avem scădere de creștere economică, în opinia mea, și ca economist și ca fost premier, singura noastră șansă în condițiile actuale, că nu poți să mai crești în această situație foarte mult salariile, veniturile, este atragerea banilor europeni, dar masiv, toate întârzierile trebuie aduse la zi. Și cred că se poate”, spune Isărescu.
România nu a încasat anul trecut nimic din PNRR, având în vedere întârzierea în adoptarea măsurilor agreate cu Comisia Europeană.
Ministerul Fondurilor Europene spunea că nu a reușit renegocierea PNRR și că acest lucru ar putea însemna o pierdere de 10 miliarde de euro pentru România.
E nevoie de seriozitate
„Seriozitate, oameni care să fie serioși, nu spun ceva și peste două luni afli altceva, iar uneori peste un an afli că de fapt este altceva.
Seriozitate, relație strânsă cu Comisia Europeană. Și nu numai sus, ci și jos, la nivelul tehnicienilor, că aceia fac rapoarte.
Și, în felul acesta, pe măsură ce proiectele sunt repuse pe tapet și încep să funcționeze, se va recâștiga credibilitatea și de către piețele private de capital”, spune Isărescu.
Fluxurile de capital înspre România au încetinit chiar de anul trecut, explică Isărescu, iar recent au ieșit bani masiv din țară, după rezultatul primului tur al prezidențialelor, ceea ce a atras creșterea cursului euro și a dobânzilor.
„Când văd că lucrurile încep să meargă, se va observa, că nu mai scade rezerva. Intră banii în rezerva Băncii Naționale și noi dăm către ministerul de finanțe contravaloarea în lei. Crește rezerva, crește și lichiditatea în piață. Invers a fost în ultimele luni, a scăzut rezerva, a scăzut și lichiditatea în piață, crește presiunea pe curs, cresc dobânzile”, spune guvernatorul.
Bugetul trebuie echilibrat, dar din tăieri nu se pot face prea multe
În absența fondurilor europene, creșterea economică este periclitată, crede Isărescu, mai ales că salariile nu mai pot fi crescute. Mai mult, dacă se vor face economii la buget prin tăieri, singurele care se pot face rapid sunt cele legate de investiții, ceea ce ar urma să ducă și mai jos creșterea PIB.
„Dacă nu repunem pe picioare rapid fondurile europene, rapid, nu văd unde s-ar putea duce lucrurile. Din experiență, nu ai de unde să tai repede. Asta cu hai să reducem cheltuielile bugetare... care sunt ele? Ce discuții s-au creat când s-a spus cu bugetarii sau extra-bugetarii, se poate face eficiență, dar nu poți să o faci cu toporul.
Singurele cheltuieli care se pot reduce rapid sunt, din păcate, cele cu investițiile, care vor duce și mai jos creșterea economică, spre recesiune. Pe lângă faptul, că credibilitatea, mai ales dacă te apuci să tai la fonduri bugetare, nu o crești, o dai în jos. Situația nu e simplă, dar avem soluții. Seriozitate, legătura cu UE”, a spus Isărescu.
Investițiile europene nu produc inflație, creează creștere economică și locuri de muncă, subliniază guvernatorul BNR.
Dinamica PIB a căzut la 0,2% în termeni anuali în primul trimestru din acest an. Creșterea față de T4 2024 a fost zero, potrivit datelor semnal.
Creșterea veniturilor este inevitabilă. Avem probleme inclusiv de finanțare a deficitului
Întrebat dacă investitorii așteaptă și o creștere a taxelor și impozitelor pentru echilibrarea bugetului, Isărescu spune că „creșterea veniturilor este inevitabilă”.
„Păi, dacă ai cele mai mici venituri din Europa, cum vrei să trăiești ca în Europa? Să ai școli ca în Europa, spitale ca în Europa și așa mai departe? Este un conflict de gândire”, spune Isărescu.
Veniturile bugetare au fost anul trecut de 34,1% din PIB, în creștere cu circa 2-3 puncte procentuale față de 2016-2021, dar la cel mai scăzut nivel din UE după cel al Irlandei, similar celui din Malta și Bulgaria.
Cheltuielile bugetare au fost însă de 43,5% din PIB, în creștere cu 9-10 pp față de perioada pre-pandemică, și la un nivel similar celui din țări precum Cehia, Olanda sau Spania.
„Eficientizarea cheltuielii banului public trebuie să fie permanentă, nu hei-rup acuma, să ieși dintr-un moment dificil”, adaugă guvernatorul.
„Noi avem acum probleme inclusiv probleme de finanțare a deficitului”, spune Isărescu.
Costul cu finanțarea datoriei publice a ajuns anul trecut la 2,3% din PIB, peste media UE de 2,1%, la un nivel mai mult decât dublu față de acum 4-5 ani. Mai mult, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la peste 55% anul trecut.
Dobânzile României sunt cele mai ridicate din UE și pun presiune pe plățile bugetare anuale către creditori. Randamentele la titlurile pe 10 ani în lei au ajuns până la 8,5% săptămânile trecute, iar randamentele la obligațiunile în euro de pe piețele externe au urcat până la 4,6 puncte procentuale peste cele ale Germaniei – spre deosebire, Ungaria plătește un spread de 1,8 pp.
Chiar dacă randamentele au scăzut după victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, acestea se mențin peste nivelurile de la finele lunii trecute.
Isărescu spune însă că nu se poate discuta de un acord cu FMI, în condițiile în care România nu are probleme cu susținerea leului, iar Fondul a finanțat bugetul de stat doar cu titlul de excepție în criza începută în 2008-2009.
„Nu cursul este marea problemă în România. S-a mișcat cu mai puțin de 3% și s-a făcut un tămbălău mare”, adaugă Isărescu.
