Mihaela Mitroi, PwC: Astăzi, niciun stat membru UE nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit

Mihaela Mitroi, PwC: Astăzi, niciun stat membru UE nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit
scris 30 iun 2017

Comentariu Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală, PwC Europa de Sud-Est, pentru Profit.ro.

În momentul de față, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit.

Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar și acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care și România. La momentul introducerii acelui impozit, România a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles în acest sens și Comitetul nu a fost împotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca această schemă să fie una de simplificare doar pentru micile întreprinderi și nu un mecanism general aplicat.

Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală, PwC Europa de Sud-Est

Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală, PwC Europa de Sud-Est

Potrivit legislației Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, «astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar».

Art. 401 al aceleiași Directive specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiția ca prin colectarea acestor impozite, drepturi și taxe să nu se dea naștere, în comerțul între statele membre, unor formalități legate de trecerea frontierelor.

Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene  arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social, adoptă dispozițiile referitoare la armonizarea legislațiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele și alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne și pentru a evita denaturarea concurenței.”

Să nu uităm și că au mai existat astfel de inițative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.

De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiție referitoare la o inițiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speță similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicție cu prevederile Directivei Europene privind TVA.

Modificări fiscale majore în noul program de guvernare: impozitul pe cifra de afaceri va înlocui impozitul pe profit, reducerea TVA este amânată, PFA vor plăti contribuția la pensie direct pentru pilonul 3 CITEȘTE ȘI Modificări fiscale majore în noul program de guvernare: impozitul pe cifra de afaceri va înlocui impozitul pe profit, reducerea TVA este amânată, PFA vor plăti contribuția la pensie direct pentru pilonul 3

Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit și aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce privește conformarea cu prevederile legislației comunitare.

În plus, trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiții pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenții încă de la jumătatea secolului trecut.

Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internațional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.

Acest sistem este îndreptat împotriva aplicării Directivelor UE și a tratatelor, intrucat in vederea aplicarii acestora o companie trebuie sa fie platitoare de impozit pe profit. Mai mult, anul trecut, Comisia Europeană a relansat proiectul CCCTB, privind baza de impozitare comună corporativă (CCTB) și baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB). Acestea prevăd stabilirea unui set unic de reguli pentru calcularea bazei de impozitare a întreprinderilor la nivelul UE.

Este evident că, în condițiile în care România ar renunța pur și simplu la impozitul pe profit, aceste inițiative și-ar pierde sensul sau daca baza de impozitare comuna se va introduce in baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementată în România. Și dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat.

Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanță economică. Dacă societățile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investițiilor și a dorinței companiilor de a-și extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creșterii economice și ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiției și la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit.

De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferențiere între contribuabili prin simpla apartenență la anumite industrii.

Ce motivație ar mai avea investitorii să riște noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu?

viewscnt
Afla mai multe despre
mihaela mitroi
pwc
impozit
profit
cifra de afaceri
ue
comisia europeana