De ce este important Premierul Ilie Bolojan tocmai a admis că Guvernul nu a reușit să convingă Comisia Europeană că are bani pentru creșterea salariilor
De asemenea interesant Profit.ro tocmai a relatat că proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5%, afirmă autoritățile, astfel că se poate ajunge la o majorare cu circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Ministrul atrage acum atenția că orice majorare nesustenabilă a cheltuielilor cu salariile, riscă să deraieze consolidarea fiscală începută de la un deficit de 9,3% (standard ESA) în anul 2024. Pentru anul acesta, estimarea de deficit bugetar este de 6% (ESA, respectiv 6,2% standar cash), un nivel încă extrem de ridicat. VEZI MAI JOS PRIMUL GRAFIC PREZENTAT DE MINISTRU
"Își permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți și generațiilor următoare. Acesta este unghiul principal de analiză al Ministerului Finanțelor în discuția de azi cu liderii partidelor politice asupra noii legi a salarizării. Este foarte important să explicăm clar ce înseamnă diferența dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei și variantele de anvelope suplimentare discutate în spațiul public în ultimele zile.
Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde agreate prin acord politic - care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual - cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă. O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă", a spus ministrul.
Ministrul a prezentat și două grafice care arată că masa salarială publică a avut în România o evoluție mult mai volatilă decât media europeană, în timp ce un al doilea grafic arată că, în 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene - cea mai ridicată pondere dintre statele membre.
Doi ani de înghețări salariale, 2025 și 2026, au schimbat însă, situația. Profit.ro a scris în iulie că România a coborât în 2025 pe locul al patrulea în UE în ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului (nu doar cele fiscale),după ce, în anul 2025, salariile angajaților din sectorul public au fost înghețate.
În 2024, an cu majorări ample de salarii, decise în principal din rațiuni electorale, România s-a aflat pe prima poziție din UE. Pentru anul 2026, în care salariile bugetarilor sunt, de asemenea, înghețate, ponderea în venituri se va reduce în continuare, iar România ar coborî și mai mult comparativ cu alte state membre. Trebuie punctat și că România este unul dintre statele UE cu cele mai mici venituri bugetare ca pondere în PIB, motiv pentru care cheltuieli salariale care ca pondere în PIB se încadrează în media UE, calculate ca pondere în veniturile statului arată o situație excesivă raportat la alte state membre.
România s-a mai aflat pe prima poziție la acest indicator în rândul statelor UE în perioada 2018-2021. În 2015, un an de referință pentru finanțele statului, în care deficitul bugetar s-a situa la 0,5% pe standard ESA (1,35% standard cash), în contextul unei reveniri a economiei și al controlului strict al cheltuielilor după acordurile cu FMI, România era pe locul 20.
Situația s-a schimbat începând cu anul 2016, iar România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021. În anul 2022, pe fondul unei diminuări a ponderii cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare, România a coborât pe poziția a doua în clasament, iar în 2023 s-a situat pe poziția a treia, fiind devansată și de Letonia.
Primul grafic prezentat de ministru
Primul grafic arată că masa salarială publică a avut în România o evoluție mult mai volatilă decât media europeană, cu perioade în care a depășit-o semnificativ. După corecția din 2022–2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Această evoluție de tip „creștere – înghețare – corecție” este exact ceea ce trebuie să evităm prin noua lege. România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli și limite multianuale, nu de majorări care ulterior nu mai pot fi finanțate și trebuie suspendate sau corectate.
Al doilea grafic, ponderea în venituri fiscale a cheltuielii cu salariile
Ministerul Finanțelor vrea o reformă a salarizării care să poată fi finanțată predictibil
Ministerul Finanțelor susține o reformă care, încă din etapa de proiectare, să fie aliniată cu jaloanele și obligațiile asumate de România, astfel încât noua lege să poată fi aplicată efectiv și finanțată predictibil, transmite ministrul.
"Este o responsabilitate cu atât mai importantă cu cât România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să finanțeze simultan investiții și nevoi suplimentare pentru a-și apăra cetățenii în actualul context global și are de făcut, până în 2031, cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE. Am susținut încă de la început necesitatea unei noi legi a salarizării care să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare pentru angajații din sectorul public. În același timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a României", a spus acesta.
Contribuția Ministerului Finanțelor de până acum a urmărit câteva direcții concrete:
- stabilirea unei anvelope salariale compatibile cu Strategia fiscal-bugetară și cu angajamentele de reducere a deficitului;
- verificarea costurilor reale ale reformei, nu doar a impactului din primul an, ci și a costului anualizat și a efectelor din 2028 și din anii următori;
- calibrarea prudentă a valorii de referință și a momentului intrării în vigoare, în funcție de execuția bugetară și de spațiul fiscal efectiv disponibil;
- analiza proporționalității grilelor pentru toate categoriile profesionale și familiile ocupaționale, pentru a evita noi dezechilibre, litigii sau revendicări în cascadă;
- solicitarea unor măsuri compensatorii permanente pentru orice cost care depășește anvelopa stabilită, cu efect nu doar în 2027, ci și în anii următori;
- integrarea obligațiilor rezultate din hotărâri judecătorești într-un calendar bugetar distinct și realist;
- introducerea unui mecanism transparent de monitorizare a cheltuielilor de personal, a numărului de posturi, a sporurilor și a celorlalte componente variabile, împreună cu măsuri de salvgardare în situația depășirii limitelor aprobate;
- construirea unui mecanism predictibil de stabilire și actualizare a salariilor, corelat cu legea bugetului și cu Strategia fiscal-bugetară.
Cred că realitatea de astăzi trebuie să fie un avertisment
"România are cea mai ridicată inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o datorie publică în creștere și o economie care nu mai avansează în ritmul de care avem nevoie.
De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani.
Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare.
Noua lege a salarizării trebuie să fie parte din soluția de modernizare a României, nu sursa următorului dezechilibru.
Ministerul Finanțelor va susține o formă a legii care îndeplinește simultan 3 condiții:
1. este echitabilă pentru angajați
2. poate fi finanțată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală
3. îndeplinește în mod real cerințele jalonului asumat prin PNRR
România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile esențiale finanțate prin PNRR. Noua lege trebuie să protejeze aceste investiții, nu să le pună în risc. Prudența nu înseamnă blocarea reformei. Înseamnă să ne asigurăm că promisiunile făcute astăzi pot fi respectate și mâine. Avem și o lecție recentă de la care trebuie să învățăm. Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial. Același lucru este valabil pentru creșterile salariale acordate generalizat în 2023–2024, urmate de nevoia unor ajustări și de erodarea veniturilor prin inflație. Este o lecție de responsabilitate atât pentru cei care solicită, cât și pentru cei care decid: statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri", a transmis ministrul Finanțelor.
