Regulile fiscale și contabile de înregistrare a bacșisului. Cum vei putea "mulțumi" în bar și restaurant

Regulile fiscale și contabile de înregistrare a bacșisului. Cum vei putea "mulțumi" în bar și restaurant
scris miercuri, 15:16

Bacșișul va fi evidențiat pe bonul fiscal, sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite exclusiv angajaților, iar veniturile din bacșiș ale angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.  Ministerul Finanțelor a pus în dezbater publică un proiect de ordonanță care introduce aceste modificări, solicitate de mediul de afaceri. Recent, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, președintele ANAF, Mirela Călugăreanu s-au întâlnit cu reprezentanții mediului privat pentru a discuta această măsură.

O analiză a efectelor fiscalizării bacșișului a fost prezentată de Profit.ro în vara anului trecut.

“Este o măsură care a fost cerută de industria HoReCa și nu numai. Obiectivul nu este de a supra taxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum există în numeroase alte țari. Este, totodată, și o promisiune îndeplinită, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua să creăm cadrul legal care să ne permită să-i ajutăm pe cei care activează în economia reală”, a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor.

În lume, cultura bacșișului diferă de la țară la țară. Dacă în majoritatea țărilor lăsăm între 5 și 20% din valoarea totală a notei de plată ca „tip”, în statele arabe acesta variază de la 5 la 35% din valoarea serviciilor. Țări în care bacșisul se pune pe nota de plată, dar se obișnuiește și un bacșiș extra: Italia, Elveția, Columbia, Egipt, Bolivia.

Țări în care bacșișul este inclus în notă și nu se așteaptă nimic în plus: Argentina, Franța, Brazilia. Țări în care nu se lasă bacșiș: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China. Țări în care clientul lasă între 10 și 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croația, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.

În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație. Altele, însă, au prevederi în acest scop. În Franța, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajați, conform legii. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului, iar taxarea se face la angajator. În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societățile includ fie în prețul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată.

CONFIRMARE Finanțele schimbă Codul Fiscal. Reguli pentru impozitarea folosirii în interes personal a mașinii de serviciu la microîntreprinderi. Soluționarea contestațiilor trece de la ANAF la Finanțe CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Finanțele schimbă Codul Fiscal. Reguli pentru impozitarea folosirii în interes personal a mașinii de serviciu la microîntreprinderi. Soluționarea contestațiilor trece de la ANAF la Finanțe

În primăvara anului trecut, Profit.ro a anunțat că industria locală de turism discută cu Ministerul Finanțelor despre reintroducerea unei reglementări a bacșișului în hoteluri și restaurante, cu un sistem în care să fie aplicat doar impozitul pe venit, de 10%.

Proiectul de act normativ pregătit acum pentru România cuprinde următoarele reglementări:

  • definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării bacșișului potrivit Codului fiscal
  • instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar);
  • evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu;
  • se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului;
  • se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului  o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către  client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%;
  • se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în  contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct;
  • în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta;
  • se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal;
  • bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri.

Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

În urmă cu 4 ani, când Ministerul Finanțelor era condus tot de Teodorovici, au fost introduse o serie de reguli referitoare la fiscalizarea bacșișului, în care acesta era marcat pe un bon fiscal separat, dar prevederile au fost anulate după doar câteva luni din cauza unor dificultăți în aplicare. În aprilie 2015, autoritățile au decis ca bacșișul să fie marcat pe un bon fiscal separat și să rămână la decizia angajatorului dacă sumele primite de angajați ca bacșiș vor fi păstrate de firmă sau vor fi distribuite angajaților.

Ordonanța de urgență a Guvernului  care introducea fiscalizarea bacșișului a fost publicată în 2015, la finele lunii aprilie, când Ministerul Finanțelor era condus, de o lună, tot de Eugen Teodorovici.

Noul sistem nu a rezistat însă prea mult, fiind eliminat tot în 2015, la începutul lui iulie, din cauza unor dificultăți în aplicare. De la acel moment, Finanțele au început să susțină că regimul fiscal al sumelor primite ca bacșiș de persoanele fizice ar fi reglementat, astfel de sume fiind considerate venituri din alte surse.

Proiectul de act normativ cuprinde următoarele reglementări principale

  • definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării bacșișului potrivit Codului fiscal. Astfel, bacșișul se definește ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - „Restaurante”, 5630 - „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.
  • instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar)
  • având în vedere faptul că, livrarea de produse la domiciliul clientului reprezintă de fapt o vânzare cu amănuntul de mâncare, și nu presupune un serviciu de tip restaurant, în raport cu care clientul să fie mai mult sau mai puțin mulțumit de calitatea serviciilor și conduita prestatorului (exemplu: mâncare se vinde și în supermarket, dar nu presupune un serviciu de tip restaurant, și prin urmare nu se plătește bacșiș la cumpărarea acelor produse din magazin), evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.
  • se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului,
  • se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului  o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către  client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%.
  • se instituie obligația operatorului economic de a  distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în  contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct
  • pentru situațiile în care, clienții care achită contravaloarea bunurilor livrate/servicilor prestate cu numerar/card sau substitute de numerar, solicită, pe lângă bonul fiscal, și factură, se precizează că, operatorii economici au obligația de a evidenția bacșișul și pe factură.
  • în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta.
  • se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal,
  • se precizează faptul că, bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”,
  • se stabilește regimul fiscal aplicabil sumelor provenite din bacșiș, astfel:
  • pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse pentru care sunt aplicabile prevederile cap. X – Venituri din alte surse, din Titlul IV – Impozitul pe venit al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, în conformitate cu prevederile art. 115 din Codul fiscal.

În acest caz, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), veniturile se iau în considerare la calculul plafonului de 12 salarii minime brute pe țară, peste care se datorează CASS. Astfel, se datorează CASS pentru veniturile realizate sub forma bacșișului, doar dacă împreună cu celelalte categorii de venituri cum ar fi cele din activități independente, agricultură, silvicultură, piscicultură, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse, însumează mai mult de 12 salarii minime brute pe țară pe an. În această situație, beneficiarul veniturilor depune „Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, până la data de 15 martie a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, în care se declară depășirea plafonului anual, se calculează și se declară CASS. Contribuția se calculează ca procent de 10% din 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează.

- sumele provenite din bacșiș nu se cuprind în sfera TVA, întrucât acesta nu reprezintă și nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, 

  • se precizează faptul că, pentru alte activități economice decât cele expres prevăzute (cod CAEN: 5610 și cod CAEN 5630), aplicarea acestor prevederi este opțională, dar în cazul în care operatorul economic optează pentru aplicare, aceste prevederi se aplică în integralitatea lor.  
viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bacsis
anaf
ministerul finanțelor