Salariile din România în 2025 merg pe traiectorii diferite: șoferii internaționali de TIR câștigă între 9.000 și 15.000 de lei net pe lună, iar pe zona de white-collar (munca la birou) apar joburile de top care urcă până la aproximativ 35.000 de lei net/lună pentru roluri senior/executive în IT și financiar (AI/ML, CTO, Director Financiar).
Între timp, în mai multe județe, media salarială rămâne în jur de 4.000 de lei net, arată o analiză a Prohuman APT, furnizor de solutii integrate de resurse umane.
Orașele Cluj-Napoca și București conduc clasamentele salariale, însă diferențele între regiuni și între industrii arată o piață a muncii fragmentată, în care cererea pentru forță de muncă specializată depășește clar oferta.
În meseriile tehnice fără diplomă universitară, veniturile sunt ridicate.
Mai exact, sudorii și operatorii CNC câștigă între 4.500 – 5.500 lei net/lună iar electricienii obțin frecvent 6.000–8.000 lei net/lună, cu variații pe orașe și industrie. În transporturi, șoferii internaționali de TIR ating constant un salariu de 9.000 lei net/lună, iar pe rute și proiecte mai complexe pot ajunge chiar și la 15.000 lei.
Pe segmentul white-collar, competiția e intensă pentru specialiști în AI. Un AI/ML Engineer câștigă în mod obișnuit între 15.000–25.000 lei net/lună, iar în partea superioară a pieței apar pachete de până la 35.000 lei net/lună pentru roluri senior/executive precum CTO sau Director Financiar.
La entry-level, tehnologia domină în continuare: un programator junior obține 1.500–2.500 de euro net/lună, iar un customer support care vorbește limbi nordice în orașe precum Brașov pornește de la 6.500 lei și poate urca spre 9.000 lei net/lună.
În medie, în București salariul net este 6.749 lei, urmat de Cluj (6.335 lei) și Timiș (5.755 lei). La polul opus, județe precum Vrancea, Vâlcea sau Vaslui rămân în jurul pragului de 4.000 lei net/lună.
Pentru aceleași roluri, decalajele pot atinge 30–40%, mai ales în IT, financiar-contabil și inginerie.
„În 2025 nu s-a simțit o evoluție pregnantă a salariilor în anumite industrii, ci au avut o creștere ușoară, naturală pentru a acoperi cât de cât inflația. Majoritatea companiilor au menținut creșterea salarială anuală, însă fără să existe creșteri semnificative”, explică Ionela Borsan, Recruitment Manager.
Un alt semn al tensiunilor din piață este durata de recrutare, mai spune Bogdan Ragalie, Regional Manager la Prohuman APT.
Dacă înainte un post blue-collar se acoperea în două săptămâni, astăzi vorbim de 4–6 săptămâni în orașe precum Brașov, iar pentru poziții tehnice sau IT procesele se întind frecvent la 2–3 luni.
„În București, rolurile de specialiști ajung până la 90 de zile, pe fondul cerințelor crescute și al proceselor de selecție mai complexe. În paralel, costurile de recrutare cresc în inginerie, energie (inclusiv verde), farma, IT&C și financiar-contabil, din cauza deficitului de candidați și a ofertelor salariale necesare pentru a atrage și reține talente”, completează Ionela Borsan.
„Schimbarea vine și dinspre noile generații. Tinerii refuză programele rigide și schimburile, cer predictibilitate, autonomie și oportunități reale de creștere.
Angajatorii care nu ajustează politicile interne: program, selecție, beneficii, pierd rapid accesul la candidații potriviți.
Transporturile și tehnologia trag în sus grilele salariale, în timp ce sănătatea și construcțiile rămân sub presiunea deficitului de personal.
Diferențele dintre București și Cluj, pe de o parte, și județele cu salarii minime, pe de altă parte, confirmă un ritm de dezvoltare neuniform. În cursa pentru forța de muncă înalt calificată, câștigă companiile care combină salariile competitive cu flexibilitate, procese rapide de recrutare și stabilitate”, susține Sorina Donisa, CEO Prohuman APT.
