Agenția de rating Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, precum și perspectiva stabilă. “Credem că guvernul român va solicita o contribuție din partea părților interesate la nivel local și va revizui principalele părți ale ordonanței de urgență 114“, arată agenția.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Profit.ro a prezentat anterior modificările pregătite în cazul taxei pe activele bancare.
S&P urma să înrăutățească la negativ perspectiva de rating, decizie care ar fi putut avea drept consecință și retrogradarea după șase luni a ratingului suveran în categoria junk, însă Guvernul de la București a făcut contestație și a explicat experților agenției că va modifica semnificativ OUG 114. S&P explică explică publicarea cu întârziere a deciziei pentru țara noastră: “În acest caz, abaterea se datorează faptului că am rezolvat apelul pe această perspectivă pe România. Perspectiva a fost atacată la 1 martie 2019”.
Perspectiva stabilă reflectă așteptările S&P că bufferele fiscale și valutare ale României vor face față perspectivelor de temperare a creșterii economice și a riscurilor potențiale generate de OUG 114, arată agenția.
S&P precizează, însă, că ratingul ar putea fi redus în următoarele 12-24 luni dacă așteptata întoarcere a politicilor se va dovedi insuficientă pentru a evita o încetinire accentuate a economiei, care ar avea drept consecință venituri mai mici din taxe, creștere a ponderii datoriei în PIB și dobânzi mai mari. Spre exemplu, arată agenția, dacă flexibilitatea politicii monetare a României va slăbi, ca urmare a noii taxe pe activele băncilor, ar crește și presiunea asupra ratingului.
Ratingul ar putea fi, însă, îmbunătățit, dacă mediul instituțional al României se va stabiliza iar Guvernul ar face progrese mai susținute în consolidarea bugetară, în plasarea datoriei publice nete pe o traiectorie descendentă, dacă ar consolida cadrul de guvernanță, măsuri ce s-ar traduce într-o creștere macroeconomică și în finanțe publice mai predictibile și stabile.
"Afirmarea ratingurilor și perspectivele stabile reflectă așteptările noastre că guvernul român va lua măsuri de relaxare și reevaluare a unor părți din pachetul de politici de urgență pe introdus la 1 ianuarie 2019, așa cum demonstrează dialogul permanent între părțile interesate din țară pentru a modifica construcția taxei pe active financiare, inclusiv planurile de a rupe legătura acesteia cu rata interbancară ROBOR, se arată în fundamentarea deciziei". S&P consideră că dacă nu vor fi modificate prevederile în vigoare ale OUG 114 vor fi “efecte negative asupra creșterii, competitivității, finanțelor publice, precum și asupra eficienței politicii monetare a băncii centrale”.
"Înțelegem că Guvernul este gata să revizuiască în detaliu pachetul de măsuri adoptat recent, ceea ce credem că va elimina riscurile economice și financiare pe termen scurt. Totuși, politicile intervenționiste ale Guvernului fac ca adoptarea măsurilor economice să fie tot mai imprevizibilă și, dacă acestea vor continua, ar putea nelininiști investitorii străini și slăbi perspectiva de creștere economică. Credem că incertitudinea instituțională și politică, deja predonominată, a fost accentuată de inițiativele anunțate în decembrie 2018, care au intrat în vigoare în ianaurie 2019. Măsurile incluse implică o serie de taxe sectoriale netestate, menite să contrabalanseze efectele majorărilor generoase de salrii și pensii din ultimii ani, deoarece acestea încep să afecteze poziția fiscală. Nemodificate, măsurile anunțate ar avea consecințe negative pentru economia reală, finanțele publice și eficiența politicii monetare. În forma inițială, taxa propusă pe activele bancare este legată de ROBOR și nu elimină niciun activ din baza impozabilă. Această dispoziție ar restrânge eficiența politicii monetare, precum și abilitatea BNR de a menține inflația sub control în același timp cu asigurarea stabilității financiare. În plus, reglementările care cresc notabil cerințele de capital ale fondurilor de pensii și care fac contribuțiile la Pilonul II voluntare ar pune presiuni suplimentare pe sistemul de pensii.", notează S&P.
Agenția adaugă deficitul fiscal mare, în contextul unei creșteri economice puternice, evidențiază vulnerabilitatea României la potențialele șocuri externe și o eventuală încetinire de durată a economiei, iar adâncirea deficitelor gemene va începe să erodeze bufferele fiscale și valutare. Deficitul bugetar ar urma să urce la 3,3% anul acesta și la 3,5% în 2019.
În acest context, politicile prociclice erodează avantajele fiscale oținute cu greu de România în anii de după criza financiară.
Totodată, S&P notează că mediul de business din România s-a deteriorat în ultimii an, așa cum arată sondajul "Doing Business" al Băncii Mondiale și Topul Competitivității Globale al World Economic Forum, în care țara noastră a coborât 15 poziții din 2015.
"Până acum, vedem politice Guvernului actual ca fiind predominant axate pe termen scurt, spațiul fiscal disponibil fiind folosit pentru creșterea salariilor și pensiilor. Inițiativele pentru reforme structurale lipsesc, în detrimentul infrastructurii suferinde și al sistemului educațional subperformant. România are o lungă istorie de politici salariale pro-ciclice care, prin excluderea investițiilor publice, au întrerupt sau inversat perioade de creștere a competitivității".
