Ministerul Muncii a finalizat o primă variantă a noii legi a salarizării în sistemul bugetar, propunere care a fost trimisă Băncii Mondiale pentru fi calculate impactul și sustenabilitatea noilor grile salariale raportate la PIB-ul național, într-o proiecție care se întinde pe următorii 50 de ani, au declarat surse guvernamentale.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Potrivit acestora, ministrul Muncii va avea discuții săptămâna viitoare pe noul proiect cu reprezentanții Băncii Mondiale și cei ai Comisiei Europene.
De ce este important: Vechea Lege a salarizării, datând doar din 2017, nu a fost aplicată integral de la adoptare, ci etapizat, adăugirile ulterioare ducând la inechități de salarizare atât între diverse categorii profesionale, cât și în interiorul aceleiași categorii.
Acum, noua lege a salarizării a fost asumată printre reformele din PNRR și ar trebui să fie adoptată anul acesta pentru a intra în vigoare din 2024.
Conform surselor citate, va există o nouă “reașezare” a grilelor salariale în sistemul bugetar, dar și un sistem de încurajare a creșterii veniturilor salariale în funcție de eficientă și performanță.
“În sistemul public, de multe ori e suficient să câștigi vechime și ai remunerație bună. Este important ca prin noua lege să fie stimulată eficientă și performanță”, au precizat sursele citate, care au adăugat că va fi un nou sistem pentru aceste sporuri.
După discuțiile tehnice cu BM și CE, va fi discutată în Coaliție și ideea, vehiculată public de unii lideri politici, ca niciun salariu din surse bugetare să nu depășească salariul președintelui României.
