Șansele ca BRUA, în special faza a doua a proiectului, să se construiască în varianta inițială sunt în continuare destul de mici, în pofida faptului că Agenția de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) a decis vineri efectuarea unui test economic în vederea stabilirii viabilității proiectului pe segmentul său ungaro-austriac. Motivul pentru care BRUA 2 este incert reiese din punctele de vedere exprimate de traderi și furnizori, care susțin că riscurile de reglementare și cele politice din România compromit însăși ideea care a stat la baza gazoductului: transportul gazelor din Marea Neagră pe piețele europene.
Deși anul viitor 80% dintre consumatorii români ar fi trebuit, potrivit legislației adoptată în urmă cu 5 ani, să beneficieze de contoare inteligente, din cauza multiplelor limitări impuse de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) acest lucru nu se va întâmpla nici peste zece ani. Agenția a propus un nou plan de instalare a acestui tip de contoare, pe perioada 2019-2028, la finalul căreia procentul de consumatori care vor avea instalat un contor inteligent va varia de la 30% din total clienți în cazul Electrica Transilvania Nord la 70% în cazul E-Distribuție Dobrogea.
OMV Petrom nu mai este perla coroanei grupului OMV, ponderea producției de hidrocarburi a companiei românești scăzând de la peste 56% din totalul grupului în primul trimestru al anului 2016 la 32% în primul trimestru al acestui an. Deja, producția de gaz din Rusia a OMV este mai mare cu 20% decât cea din România, iar în 2020 va începe și exploatarea zăcământului gigant siberian Urengoi.
Perceput de opinia publică drept unul din beneficiarii primei forme a OUG 114, care plafona prețul gazelor inclusiv la consumatorii industriali, Ioan Niculae amenință că își va alimenta combinatele numai cu gaze de import și le urează producătorilor să facă un foc mare în Piața Victoriei cu gazele din producția internă.
OMV Petrom și-a redus producția de gaze cu aproximativ 8% sau 7 mii barili echivalent petrol (bep) pe zi în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce pe întreg anul 2018 a înregistrat o scădere a producției de aproximativ 7%. Dacă tendința va continua, consumatorii industriali vor fi cei nevoiți să achite un preț mai mare pentru gaze, în urma apelării la importuri menite a compensa scăderea producției interne. Populația și centralele menite a asigura încălzirea populației vor beneficia în schimb de gaz din producție internă la prețul plafonat de 68 de lei/MWh.