Autori

Inspectorii Antifraudă au derulat peste 8.200 de controale în primul trimestru al acestui an, cu 60% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Numărul amenzilor a crescut cu 70%, la 3.600, iar valoarea amenzilor și valoarea confiscărilor sunt de câteva ori mai mari. În perioada imediat următoare, Antifrauda va trebui să înceapă controale în urma cărora va aplica direct amenzi de până la 10.000 de lei firmelor care încă nu s-au dotat cu noile case de marcat, cu jurnal electronic. Moralul inspectorilor Antifraudă este, însă, scăzut, în contextul în care direcția are un deficit mare de personal, iar conducerea ANAF și cea a Ministerului Finanțelor au inițiat recent un program de restructurare a ANAF care prevede, după cum a scris aici Profit.ro, și desființarea Antifraudei, prin integrarea în Direcția de Inspecție Fiscală a ANAF.

Restructurarea ANAF, inclusiv separarea Vămii într-o nouă structură, subordonată direct Ministerului Finanțelor, nu trebuie să afecteze colectarea veniturilor la buget, atrage atenția FMI într-un raport. Fondul consideră că ANAF ar trebui să devină o instituție mai transparentă, orientată mai mult spre serviciile acordate contribuabililor, și recomandă o evaluare amplă a Codului Fiscal, din cauza numărului mare de modificări din ultimii ani. Răspunsul autorităților: noul șef al ANAF, Mirela Călugăreanu, va implementa reforme cuprinzătoare, care ar putea implica și asistență tehnică din partea FMI.

Sistemul IT al ANAF cauzează probleme nu doar celor care vor să declare venituri și să-și achite datoriile către stat, ci și firmelor care au furnizat bunuri sau servicii statului și încasează bani pentru acestea. Din cauza căderilor repetate ale infrastructurii IT a ANAF, firmele au ajuns să aibă probleme și cu accesul la banii din conturile deschise la Trezoreria statului, conturi în care autoritățile le virează sumele, potrivit unor mesaje transmise Profit.ro de către oameni de afaceri.

Agenția de rating Standard & Poor’s a reconfirmat calificativul suveran, la nivelul BBB-, în categoria recomandată investitorilor, precum și perspectiva stabilă a acestuia, anunță Ministerul Finanțelor. Decizia era așteptată de analiști și vine la circa șase luni după ce Guvernul a adus o serie de modificări ordonanței de urgență 114, astfel încât să atenueze din prevederile ale acesteia despre care agenția de rating considera că ar fi avut un impact negativ mai puternic asupra economiei. S&P anticipează pentru acest an o rată de creștere economică de doar 3,9%, cea mai lentă începând din 2015, și atrage atenția că deficitul bugetar va rămâne în jurul pragului de 3% anul acesta, dar va urca la 3,4% anul următor, când noul Guvern format după alegerile parlamentare va avea de luat decizii dificile de consolidare fiscală, printre care și inversarea unor majorări prevăzute de Legea pensiilor.

Suma împrumutată de Guvern anul acesta a crescut în august cu 3,86 miliarde de lei și a ajuns la 58,3 miliarde de lei pentru primele opt luni. Comparativ cu cele 14,2 miliarde de lei împrumutate în iulie, când statul a luat bani și de pe piețele externe, respectiv 2 miliarde de euro, august a fost o lună liniștită. Suma atrasă, doar de pe piața internă, a fost de 3,86 miliarde de lei, ușor sub ținta anunțată de 4 miliarde de lei. Obiectivul pentru întreg anul este de 72 miliarde de lei, astfel că, în septembrie-decembrie, autoritățile trebuie să mai împrumute aproape 14 miliarde de lei. La o medie de 3,5 miliarde de lei pe lună, acest lucru pare facil. Finanțele au profitat în august de faptul că au împrumutat deja destul de mult din suma pe care intenționează să o atragă în acest an și au obținut dobânzi mai reduse de la bănci și investitori.