În ultimele săptămâni, România a devenit parte a unei convenții legate de evitarea dublei impuneri și erodarea bazei impozabile, membru asociat al planului BEPS și a implementat o directivă UE privind multinaționalele. Toate aceste acțiuni vor avea un impact major asupra activității companiilor, în special a capacității acestora de a utiliza practici de transfer al profitului în alte țări, cu regim fiscal mai favorabil.
Piața românească de litigii business a scăzut în ultimii 2 ani, lipsa unor tranzacții mari într-o anumită perioadă reflectându-se printr-o activitate mai redusă, inclusiv prin mai puține procese. Piața de litigii din România este rămasă în urmă ca dezvoltare comparativ cu alte țări din regiune, precum Polonia sau Cehia, particularitatea fiind că rămâne dominată de firme românești.
Inspectorii antifraudă ai ANAF au verificat în perioada martie-iulie 533 de firme care transportă și comercializează benzină, motorină și GPL en-gross și en-detail, inclusiv firme care operează benzinării. Fiscul a aplicat amenzi de 3,3 milioane lei și a confiscat peste 10.000 de litri de combustibil, motivele fiind lipsa unor autorizații, depozitare necorespunzătoare sau încălcarea unor prevederi legale referitoare la funcționarea firmelor în acest domeniu.
Piața de fuziuni și achiziții (M&A) din România a urcat în primele șase luni la 1,28 miliarde euro, dublu comparativ cu primul semestru din 2016. În acest an au fost anunțate 49 de tranzacții, față de 38 în primele șase luni din 2016. În trimestrul al doilea, M&A a cumulat 889 milioane euro, conform surselor publice, mai mult decât dublu față de trimestrul precedent, potrivit unei analize Deloitte România.
Un număr mare de medicamente generice, multe produse în România, riscă să dispară de pe piață, în contextul în care taxa claw-back, care afectează medicamentele ieftine disproporționat comparativ cu cele scumpe, din import, ar putea ajunge aproape de 30% în acest an. Deși Guvernul s-a arătat „deschis” în urmă cu câteva luni să introducă un nivel diferențiat al taxei, nu a făcut nimic în acest sens. Lipsa de acțiune a autorităților lovește astfel o industrie din România care anual plătește numai din taxele pe salarii 80 de milioane de euro pentru cei circa 8.000 de angajați.