Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 3 octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.
Debitorii cu venituri sub medie sunt vulnerabili la creșteri viitoare ale dobânzilor, în condițiile în care au un grad deja ridicat de îndatorare, iar rata de neperformanță este mare, mai ales la creditele de consum, și aceasta în condițiile în care dobânzile au fost la minime istorice, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR.
Totalul sumelor restante acumulate de populație și de firme la bănci a coborât la 23,83 miliarde de lei la finele luni iulie, cu 297 milioane de lei, respectiv 1,23% mai puțin decât în luna precedentă. Cu o sumă similară (294 milioane de lei) s-au diminuat în același interval și restanțele la IFN-uri, scăderea procentuală fiind în acest caz de 18% (de la 1,6 miliarde de lei în iunie, la 1,315 miliarde de lei în iulie).
Mai multă expunere la controale fiscale, cu risc crescut ca ANAF să ajusteze prețurile tranzacțiilor intragrup, obligații de raportare suplimentare, dar și majorări ale impozitului pe profit datorat sau chiar dublă impozitare a unor venituri. Sunt riscuri pe care, potrivit unui sondaj Deloitte, le anticipează reprezentanții multinaționalelor din România după implementarea măsurilor din planul împotriva erodării bazei impozabile și a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS).
Creditul guvernamental s-a majorat în luna august 2017 cu 1,3% față de luna iulie 2017, până la 96.943,3 milioane lei, potrivit datelor BNR. Comparativ cu datele înregistrate în urmă cu un an, avansul în termeni reali depășește 10%.