Cehii sunt atât de reticenți la ideea de împrumuturi încât un fost prim ministru a calificat odată datoria publică drept "inamicul public numărul 1" și chiar și Germania, țară renumită pentru disciplina sa fiscală, considera Cehia drept un model de prudență bugetară, transmite Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Cu toate acestea, la un deceniu după o cură de austeritate care a aruncat economia într-o dublă recesiune, în urma crizei financiare globale, actualul Guvern de la Praga spune că a învățat din greșelile trecute, scrie Agerpres.
Cabinetul condus de premierul miliardar al Cehiei, Andrej Babis, a majorat de trei ori ținta de deficit bugetar pe 2020, începând din luna martie, aducând-o în prezent la 500 miliarde de coroane (21 miliarde de dolari), sau aproape 10% din Produsul Intern Brut.
"Oamenii ar trebui să învețe din greșelile trecutului și să nu le mai repete. Finanțele noastre publice au înregistrat în mod repetat surplusuri înainte de actuala criză. În acest an, situația impune un stimulent fiscal semnificativ, pe care îl consider justificat având în vedere natura crizei", a declarat ministru ceh al Finanțelor, Alena Schillerova.
În condițiile în care Comisia Europeană se așteaptă ca economia Cehiei să înregistreze o contracție de 6,2% în acest an, premierul Andrej Babis a decis să finanțeze totul, începând de la salarii pentru muncitorii trimiși în șomaj tehnic și până la subvenții pentru chiriile spațiilor comerciale precum și o sumă suplimentară de 1.200 de coroane pentru fiecare rezident, în ideea de a ajuta orașele și comunele să își plătească facturile.
Toate acest cheltuieli, care au ajutat partidul premierului să își mențină un avans considerabil în sondaje înaintea alegerilor de anul viitor, sunt în contrast izbitor cu precedentul guvern care a înregistrat surplusuri bugetare sau bugete apropiate de echilibru în ultima jumătate de deceniu.
Însă prin aversiunea sa tipic germană față de îndatorare, economia Cehiei a înregistrat ritmuri de creștere mai mici față de vecinii Ungaria, România și Polonia. Aceste țări au promis pachete de stimulente fiscale care se ridică până la o cincime din Produsul Intern Brut. Însă o mare parte din aceste pachete este sub formă de garanții guvernamentale pentru credite. Sumele cheltuite în realitate sunt mult mai mici decât cifrele totale iar nici una dintre aceste țări nu a majorat ținta de deficit bugetar atât de mult cât Cehia.
Însă chiar și cu un deficit bugetar record, datoria publică a Cehiei va rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, grație mai multor ani de împrumuturi reduse și creștere economică peste media blocului comunitar. În plus, apetitul investitorilor străini pentru obligațiunile guvernamentale cehești mențin costurile cu împrumuturile la un nivel scăzut. De exemplu, diferența dintre randamentele pentru obligațiunile suverane ale Cehiei pe cinci ani și cele ale Germaniei este de 114 puncte de bază, la jumătate față de nivelul de dinaintea crizei.
