Cererile la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) nu au crescut substanțial, deși inflația mare și creșterea dobânzilor au erodat situația financiară a debitorilor, arată Alexandru Păunescu, directorul juridic al Băncii Naționale a României și reprezentantul instituției în comitetul director al CSALB. El se așteaptă ca dobânzile să fie în continuare ridicate cel puțin în acest an, ceea ce ar putea să ducă la o creștere a solicitărilor de soluționare alternativă, fără a vorbi însă de o alarmare.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Cele mai multe litigii dintre clienți și bănci sau instituții financiare nebancare care ajung în procedura de soluționare alternativă sunt generate de dificultățile consumatorilor de a achita ratele lunare, nu neapărat de conflicte între cele două părți, arată Alexandru Păunescu, la Maratonul de Educație Financiară la Profit News TV.
Evenimentul a fost susținut de Asociația Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Transilvania, Bursa de Valori București, Cornerstone Communications, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Depozitarul Central, Garanti BBVA, SIF Muntenia, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Revolut, XTB.
”Suntem într-o perioadă destul de complicată pentru consumatori”, spune Păunescu. ”Există dificultatea sau imposibilitatea din partea unor dintre consumatori să-și plătească ratele la credit, ca urmare a unui cumul de factori – pandemia, situația post pandemică, inflație, război la granițele României șamd”.
CSALB a primit 1.000 de cereri primite la CSALB din partea unor consumatori care au dificultăți la plata ratelor și are în acest an 250-260 de dosare formate, în care băncile au fost de acord să intre în procedură de soluționare alternativă și a fost început procesul de conciliere, arată Păunescu.
La CSALB, cererile sunt depuse de consumatori, iar mai apoi sunt invitați și creditorii să intre în procedura amiabilă, ce este condusă de un conciliator – un specialist în drept care ascultă cele două părți și propune o soluție care poate fi acceptată sau nu. Este nevoie ca soluția să fie acceptată de ambele părți, caz în care aceasta capătă un caracter legal similar unei hotărâri judecătorești.
”Aș vrea să remarc faptul că, în pofida faptului că ne așteptam și noi ca numărul de cereri să crească destul de mult pe fondul acestor dificultăți generate de creșterea destul de accentuată a prețurilor, nu am înregistrat un salt vis-a-vis de cererile primite la CSALB. Este un lucru îmbucurător, pentru că din discuțiile cu reprezentanții instituțiilor de credit, n-a existat nici la nivelul lor o creștere atât de mare a cererilor pe care le depun consumatorii”, spune Păunescu.
Inflația a ajuns anul trecut la cel mai ridicat nivel de după 2003, cu un nivel de 16,4% la finele anului. Rata de politică monetară a fost majorată de BNR de la nivelul minim istoric de 1,25% stabilit în pandemie la 7%.
”Îmi mențin afirmația că s-ar putea să mai crească numărul de cereri, nu e vorba de o alarmare. Într-adevăr, cifrele arată, la nivel de sistem bancar, bine, suntem la un nivel de credite neperformante extrem de încurajator, extrem de îmbucurător. Ce este de menționat, doar, este că situația aceasta de dobânzi ridicate în piață se va menține cel puțin anul acesta. Vorbim de aproximativ 7-8 luni în care creditele vor avea niște costuri ridicate, vorbesc de creditele în sold, dar și de cele ce se vor acorda de bănci”, arată oficialul BNR.
Datele de la banca centrală arată că dobânda medie efectivă la creditele noi ipotecare s-a dublat în ultimul an de la 8,25% pe an. Dobânda la creditele ipotecare în sold a crescut de la un minim al ultimilor 6 ani de 4,1% în noiembrie 2021 la 8,3% în februarie anul curent, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
”Este, într-adevăr, mai greu de accesat un credit, pentru că această presiune pe venituri este evidentă și vorbim de un alt serviciu al datoriei. Vorbim clar de o necesitate de a avea un venit mai mare pentru că au crescut ratele cu aproximat 50 de procente. Și aici ne referim la ratele creditelor în monedă națională, dar și în euro”, spune Păunescu.
”Suntem pregătiți de un număr mai mare de cereri decât până acum, pe acest fond de menținere a unor costuri ridicate de creditare, în contextul în care veniturile populației sunt destul de mult grevate de cheltuielile necesare derulării traiului zilnic”, adaugă el.
Oficialul BNR atrage atenția că și creditele în euro se scumpesc accelerat, chiar dacă până de curând aveau dobânzi mult mai mici decât cele în lei, în condițiile în care Banca Centrală Europeană majorează rata cheie pentru a combate inflația ajunsă la cote alarmante și nu a transmis încă un semnal că va înceta cu majorările de dobânzi.
”Ne-am bucura ca numărul de cereri să nu crească, sincer. Pentru că asta este o oglindă a faptului că nu există atât de mulți consumatori care să înregistreze probleme atât de grave”, spune Păunescu, care adaugă și că este de preferat ca consumatorii să se înțeleagă direct cu băncile și cu IFN.
”Nu avem un plan la numărul de dosare, ne interesează să nu existe conflicte între bănci și consumatori. Ne interesează ca cei care au probleme la plata ratelor să meargă mai departe cu contractul de credit și să nu ajungă în instanță sau să depună reclamații care nu au cum să rezolve problema lor personală”, spune Păunescu.
”La CSALB, fiecare consumator beneficiază de o atenție caz cu caz, nu avem o abordare administrativă la comun. Fiecare consumator este un caz, pentru că viața unui consumator nu are cum să fie trasă la indigo. Și, atunci, spre deosebire în ceea ce se întâmplă în instanță, unde un judecător care este încorsetat, și am mai spus asta, face dreptate în limitele unor competențe, a unor reglementări, la CSALB conciliatorul ține cont, evident, pe lângă reglementările morale și de ordine publică, și de situația personală a consumatorului și de o viziune personală vis-a-vis de modalitatea de a soluționa problema fiecărui consumator în parte”.
Un dosar este rezolvat la CSALB în medie în 25-27 de zile, în timp ce limita maximă prevăzută de legea de funcționare este de 90 de zile.
”Durata de soluționare este fundamental mai mică decât durata soluționării în instanță, unde vorbim de un minim de un an și jumătate sau doi până la un maxim de 5-6 ani. Acest avantaj temporal este evident, dar de fiecare dată se transformă și în costuri mai reduse”, adaugă oficialul BNR.
Procedura de soluționare alternativă este gratuită pentru consumatori. Băncile acoperă costurile de funcționare ale CSALB, care mai departe plătește conciliatorii.
