Incertitudinea creată de conflictul din Ucraina duce la o volatilitate ridicată pe piețele financiare. Nimic nou însă. Au mai existat și alte șocuri de-a lungul istoriei, iar piețele și-au revenit mereu.
„Săptămâna trecută, de exemplu, am avut cea mai mare creștere zilnică din 2020, determinată de trei elemente. Primul element a fost legat de decizia FED-ului de a majora dobânzile. În momentul în care a apărut decizia, piețele au căpătat o certitudine.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Al doilea a venit dintr-un sprijin pe care China l-a anunțat pentru piețele interne, iar al treilea este legat de continuarea discuțiilor de pace în conflictul din Ucraina.
Este clar că această incertitudine este ceea ce face ca piețele să aibă aceste mișcări mari atât în sus, cât și în jos”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Maioreanu, analist eToro, adăugând că războiul din Ucraina nu este singurul conflict militar prin care a mai trecut omenirea și că este important să ne uităm în istorie la cum au reacționat piețele în alte situații similare.
Spre exemplu, pe întreaga perioadă a primului război mondial, bursele au crescut cu 43%, aproximativ 8,7% pe an. În cel de-al doilea război mondial, creșterea s-a situat la 50%, circa 7% pe an, iar în războiul din Vietnam, bursele iarăși au înregistrat o creștere de 43%, aproximativ 5% pe an.
Atacul terorist din 11 septembrie 2001 a dus la o scădere de 15% a pieței din SUA, atingând valoarea cea mai de jos abia în 2002, însă din alte considerente, nu pe fondul bombardării turnurilor gemene din World Trade Center.
„A fost ca urmare a faptului că acel atac s-a suprapus peste criza dotcom din acei ani, când au existat foarte multe companii de internet care aveau în spate doar o idee și care nu au avut finanțările respective, au dat faliment, și atunci bursa, după ce avusese un optimism exagerat legat de aceste companii, a căzut. Dar, după ce a atins acel minim în 2002 a existat un bull market până în 2008, la criza financiară”, explică Bogdan Maioreanu, indicând ca exemplu anul 2014, când a fost anexată Crimeea de către Federația Rusă, iar piețele au scăzut cu 2%.
Analistul eToro consideră că toate aceste evenimente din istorie demonstrează reziliența piețelor financiare.
„Toate aceste creșteri nu au fost fără plusuri și minusuri. Dar piețele au rezilență, iar în acest moment, practic, suntem într-o perioadă în care companiile continuă să arate rezultate financiare bune. Și asta dă încredere piețelor pentru că businessul continuă. Există o doză de necunoscut și aceasta vine din sancțiunile pe care vestul le-a impus Rusiei și din contrasancțiunile pe care Rusia le tot anunță. Imaginea dată de aceste sancțiuni nu este încă foarte clară”, mai spune acesta.
Există temeri în piață legate și de o posibilă stagflație, fiind tot mai multe discuții despre un posibil scenariu, precum cel din anii ’70, când a avut loc prima criză petrolieră, din cauză că OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol.
„Anii ’70 au fost anii marii inflații. Practic, în 1964 inflația în SUA era cam 1%, după care, pe la jumătatea anilor ’60 a început să crească, ajungând la peste 14% în 1980. Creșterea inflației de la acel moment a fost determinată de două șocuri petroliere. Unul în 1973 dat de criza petrodolarilor, care a durat aproximativ 5 luni, în care prețul petrolului a crescut cam de 4 ori, după care a atins un platou, menținându-se până în 1979, când a apărut revoluția iraniană. A fost un șoc petrolier și atunci, prețul petrolului majorându-se încă de trei ori”, precizează analistul eToro.
Comparând cu ceea ce se întâmplă acum, într-adevăr, prețul petrolului a crescut, există scenarii de o posibilă criză de livrare a petrolului, legată în principal de problemele cu lanțurile de aprovizionare, însă contextul este unul diferit. Șomajul se menține încă la un nivel considerabil de redus pentru a ajunge la o inflație atât de ridicată precum cea din anii ’70.
În prezent, Uniunea Europeană se află la cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 22 de ani. În România, rata șomajului a fost de 5,9% în ultimul trimestru al anului 2021, arătând o creștere de 0,6% față de trimestrul anterior. Rata de ocupare a forței de muncă este de 62,1%, mai mică decât cea de 66% de dinaintea pandemiei, ceea ce arată că există mai puțini oameni care să ocupe posturile disponibile. În Statele Unite există o criză de oameni pregătiți care duce la creșteri salariale.
Vicepreședintele BCE, Luis De Guindos, spune că în Europa "nu am văzut încă niciun semn că majorările salariale ar fi prea mari și ar împinge prețurile în sus. Același lucru este valabil și pentru așteptările privind inflația. Cu toate acestea, este probabil ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp decât se anticipase înainte de război".
„Din cauza acestei politici de reducere a emisiilor de carbon există niște limitări care au fost impuse industriei petroliere și asta a determinat în acest moment dificultăți în a crește producția foarte rapid, într-un timp foarte scurt. Președintele FED a spus că, chiar dacă orice creștere de petrol va avea o influență mare asupra economiei din SUA, aceasta va fi mai mică decât în anii ’70. Este o diferență certă acolo. Și investitorii au avut și au încredere în acest moment în companiile petroliere”, mai spune Bogdan Maioreanu.
