În acest interval, va fi derulată procedura de negociere directă cu cei cinci mari investitori interesați, dintre care trei au analizat deja perspectiva de a investi în combinat.
Măsura fusese stabilită anterior în cadrul Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA., convocat de premierul Luca Niculescu.
Ordonanța de urgență aprobată acum și inițiată de Ministerul Muncii prevede extinderea protecției salariaților companiilor de interes strategic aflate în concordat preventiv.
Actul normativ modifică Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, iar principalele măsuri includ:
- Sprijin extins de la 6 la 12 luni: Se dublează perioada pentru care plata salariilor și a altor drepturi bănești restante poate fi acoperită din Fondul de garantare.
Pentru salariații angajatorilor de interes strategic, aceste creanțe reprezintă drepturile datorate și neplătite - stabilite prin lege, acte normative speciale, contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune - aferente unei perioade de 12 luni consecutive.
- Majorarea plafonului maxim: Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fond pentru fiecare salariat crește de la 6 la 12 salarii medii brute pe economie.
- Clarificarea drepturilor acoperite: Sunt detaliate categoriile de drepturi salariale și bănești acoperite (inclusiv cele stabilite prin legislație specială, contracte individuale sau colective de muncă).
- Măsuri tranzitorii flexibile: Companiile de interes strategic care au beneficiat deja de garantarea creanțelor pe o perioadă de 6 luni pot formula o nouă cerere pentru acoperirea perioadei rămase până la atingerea noii limite de 12 luni.
- Optimizarea procedurilor: Se actualizează prevederile privind solicitarea și recuperarea sumelor, contestarea deciziilor emise de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și procedurile administrative aferente.
Având în vedere importanța strategică a acestui obiectiv economic și determinarea Guvernului de a întreprinde toate masurile necesare, Comitetul a recomandat creditorilor aprobarea planului.
Guvernul arată că aprobarea acestui plan de restructurarea înaintea termenului limită de 9 noiembrie a.c. previne intrarea în procedură de faliment a Combinatului Siderurgic Galați, care ar antrena pierderea unui obiectiv de importanță strategică, efecte negative economice și pierderea locurilor de muncă.
Majoritatea angajaților de la Liberty Galați au intrat în șomaj tehnic de la 1 noiembrie.
Cei care se vor mai prezenta la lucru vor asigura paza obiectivului sau unele activități esențiale pentru conservarea unităților de producție.
Majoritatea siderurgiștilor de pe platforma siderurgică gălățeană au primit, luna trecută, o notificare prin care erau anunțați că "în luna noiembrie se va implementa măsura de întrerupere temporară a activității, conform deciziei la nivelul conducerii societății".
O notificare internă a venit să lămurească acest demers: "Vă informăm că - pe fondul dificultăților severe prin care trecem - inclusiv cele legate de furnizarea de energie și de transportul salariaților, s-a luat decizia ca regimul de lucru de la 1 noiembrie 2026 să fie cel de "întrerupere temporară a activității", cunoscut sub denumirea de "șomaj tehnic". Măsura se aplică și pentru salariații de la Liberty Tubular Products S.A", se arată în documentul intern/
"La nivelul departamentelor vor fi menținute unele servicii și activități esențiale", se mai arată în respectiva adresă.
Decizia conducerii vine după ce a tras un semnal de alarmă, public, referitor la dificultățile prin care trece unitatea siderurgică.
Statul român va putea interveni patrimonial, în condiții de piață și domenii strategice, pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale cu relevanță sistemică pentru economia națională, respectiv prin dobândirea activelor acestor societăți, cu posibilitatea stingerii creanțelor statului prin transferul de active, potrivit unui proiect inițiat acum și analizat de Profit.
Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD, Marian Neacșu, fost vicepremier în guvernele Ciolacu și Bolojan, cu argumentul că este necesară instituirea unui cadru juridic unitar care să permită statului român ”să intervină patrimonial, în condiții de piață, pentru menținerea în funcțiune a capacităților economice și industriale cu relevanță sistemică pentru economia națională, precum și pentru valorificarea ulterioară a acestora”.
”Necesitatea a fost identificată în raport cu situații în care operatori economici din sectoare industriale și energetice esențiale se află în dificultate financiară, iar instrumentele juridice de care statul dispune în prezent nu permit nici prevenirea pierderii capacității de producție, nici recuperarea creanțelor deținute”, se arată în proiect.
Legislația actuală cuprinde reglementări sectoriale privind identificarea entităților și infrastructurilor cu rol esențial, privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, precum și mecanismul de examinare a investițiilor străine directe, dar aceste acte reglementează doar identificarea entităților și controlul accesului investitorilor.
”Niciunul dintre ele nu reglementează intervenția patrimonială a statului, dobândirea de participații sau active, conservarea și operarea acestora, respectiv valorificarea lor ulterioară. Prezentul proiect acoperă exclusiv acest al treilea palier”, conform motivării proiectului.
În acesta sunt invocate și situațiile concrete care au determinat prevederile avansate: operatori economici care desfășoară activități în sectoare industriale sau energetice cu relevanță sistemică se află în proceduri de prevenire a insolvenței sau de insolvență; procedurile de valorificare a activelor eșuează sau se prelungesc; statul deține creanțe importante, dar insuficiente pentru a capta activul; iar activul se degradează pe durata procedurii, cu risc de pierdere ireversibilă a capacității de producție.
Deși se află în proprietate privată și nu este acționar la combinatul siderurgic Liberty Galați, statul este cel mai mare creditor indirect la această companie, căreia i-a acordat combinatului finanțări de peste 290 milioane euro, iar suma totală pe care statul o are de recuperat trece de 400 milioane euro. Recent, vânzarea prin negociere directă a Liberty Galați a fost blocată, după ce principalii creditori, ANAF și Exim Banca Românească, nu au votat planul propus de administratorii concordatari.





















