Fondul Român de Contragarantare, înființat în 2009 de Guvernul Boc și cunoscut în ultimii ani în special pentru implicarea în programul de sprijin IMM Invest Plus, ar urma să fie dizolvat, iar Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) ar urma să i se substituie în drepturi și obligațiim pentru toate garanțiile emise de către FRC în cadrul diferitelor programe guvernamentale, după cum a relatat Profit.ro.
În prima parte a anului 2020, firrma de recuperare de creanțe EOS Credit Funding DAC a pus sechestru pe participația de 32% a Fundației Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare. Sechestrul a fost instituit în baza unei executări silite mai vechi, din 2015, obținută de Banca Transilvania pentru a-și recupera un credit în valoare de circa 3,19 milioane lei acordat Fundației în 2012.
După aceea, Banca Transilvania a vândut creditul neperformant către EOS Credit Funding DAC, iar recuperatorul, după ce a pus sechestru pe acțiunile Fundației la Fond, a obținut insolvența Fundației la tribunal, transformată în cele din urmă în faliment.
Lichidatorul judiciar se străduia de mai demult să vândă deținerea de 32% la FRC a Fundației. Au fost organizate numeroase licitații, cu reducerea progresivă a prețului inițial de pornire de peste 136 milioane lei, rezultat din evaluare, însă fără succes.
Totalul datoriilor de la masa credală a Fundației Post-Privatizare se ridică la circa 13,8 milioane lei, alți creditori mari fiind ANAF (4,7 milioane lei) și Uniunea Națională a Cooperației de Consum CENTROCOOP (4,5 milioane lei).
În cele din urmă, s-a ajuns la un preț de pornire de 15,5 milioane lei, iar la licitația organizaă la începutul lunii în curs, Ministerul Finanțelor a fost declarat adjudecatar, în urma unei supraofertări, după cum a relatat Profit.ro. Prețul convenit se ridică la 17,85 milioane lei, potrivit ministerului.
Celălalt participant la licitație, Digi Credit IFN SA, controlat majoritar de firma de telecomunicații Ines Group SRL, conform termene.ro, nu a oferit niciun leu peste prețul de pornire.
Digi Credit IFN SA a contestat însă în instanță, pe 13 octombrie, actul de adjudecare a acțiunilor de către Ministerul Finanțelor. Firma a susținut că oferta ministerului a fost ilegală întrucât, potrivit legislației în vigoare, un minister poate cumpăra acțiuni la o societate la care e deja acționar doar după efectuarea testului operatorului economic privat în economia de piață și printr-un mandat acordat în prealabil de către Guvern, prin hotărâre, iar la data adjudecării nu fusese depus niciunul dintre aceste documente. Primul termen de judecată a fost stabilit abia pentru luna februarie 2026.
Hotărârea adoptată astăzi de Guvern prevede urrmătoarele:
ART. 1
Se aprobă mandatarea Ministerului Finanțelor să cumpere, în calitate de acționar în numele statului la Fondul Român de Contragarantare S.A., în cadrul procedurii falimentului Fundației Post-Privatizare, un număr de 1.280.000 acțiuni deținute de Fundația Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare S.A., reprezentând 32% din capitalul social total al Fondului Român de Contragarantare S.A., la prețul de 17.850.000 lei, astfel cum acesta a fost stabilit ca urmare a finalizării etapei de negociere directă din cadrul procedurii de valorificare derulată de lichidatorul judiciar.
ART. 2
În vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor art.1, Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar în numele statului român la Fondul Român de Contragarantare S.A emite, în termen de cel mult 2 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ordinul privind aprobarea deciziei de cumpărare de acțiuni, prevăzut la art.15, alin.(8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de privatizare pentru dezvoltarea în condiții de profitabilitate a activității operatorilor economici cu capital de stat,
pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare și în cel mult 2 zile lucrătoare de la data
emiterii Ordinului achită prețul acțiunilor în condițiile legii, ale actului de adjudecare și ale Regulamentului de valorificare aprobat de creditorii Fundației Post Privatizare în cadrul Adunării Creditorilor din data de 22.09.2025, respectiv exercită calitatea de unic acționar în numele statului la Fondului Român de Contragarantare S.A..
ART. 3
Suma necesară plății prețului pentru cumpărarea celor 1.280.000 acțiuni deținute de Fundația Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare S.A., respectiv 17.850.000 lei, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Finanțelor pentru anul 2025.
În nota de fundamentare, Executivul arată că a efectuat demersuri ″ce răspund exigențelor date de testul investitorului privat prudent în economie″.
″În baza elementelor ce privesc testul investitorului privat prudent regăsite în analiza realizată de evaluatorul A.M.T. SERVICE SRL, MEMBRU CORPORATIV A.N.E.V.A.R. nr. 0380, reprezentată de Florin SĂFTOIU, expert evaluator, în cadrul Raportului de evaluare nr.1/06.03.2023, precum și a celor ce fac obiectul analizei ex-ante realizată la nivelul Ministerului Finanțelor în baza art.15, alin.8 din OUG 20/2014, Guvernul României a considerat oportună participarea Ministerului Finanțelor la procedura de valorificare, prin negociere directă, derulată de lichidator, a pachetului de 1.280.000 acțiuni la FRC SA deținute de Fundația Post-Privatizare.
În cadrul acestei analize ex-ante au fost menționate explicit și fundamentate elementele ce susțin comportamentul unui investitor privat prudent, ce răspund exigențelor date de testul investitorului privat prudent în economie. (...) Astfel, din analiza efectuată, raportat la elementele și concluziile Raportului de evaluare, cât și din perspectiva elementelor ce pot face obiectul unui test al investitorului privat prudent, reiese fără putință de tăgadă faptul că nu ne aflăm în fața unei tranzacții susceptibile a se încadra ca ajutor de stat, elemente ce apreciem că întrunesc condițiile și exigențele dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr 20/2014″, scrie în documentul citat.
Legislația de înființare și funcționare a FRC nu prevede posibilitatea distribuirii de dividende: ″Profitul realizat la sfârșitul exercițiului financiar se utilizează pentru constituirea rezervelor necesare acoperirii eventualelor pierderi″.
Aceeași legislație stipulează că pot dobândi acțiuni ale Fondului numai autoritățile publice, instituțiile financiare interne și internaționale, precum și asociațiile și fundațiile constituite în scopul sprijinirii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, iar deținerea statului român nu poate coborî sub 51%.
FRC a terminat anul 2024 cu profit net de 23,2 milioane lei, la venituri totale de peste 32 milioane lei.
Fundația Post-Privatizare este probabil una dintre cele mai ciudate structuri legate de statul român, cu o istorie extrem de "bizantină".
În 1996, Comunitatea Europeană (din bani PHARE), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și asset-managerul privat spaniol GED Capital Development au pus laolaltă 44 milioane ECU (strămoșul euro) și au creat așa-numitul Fond Român Post-Privatizare, fond de investiții pentru plasamente în companii românești privatizate sau nou-înființate, administrat de GED.
Pentru derularea fondurilor PHARE acordate de Comunitatea Europeană (15 milioane ECU) în cadrul Fondului Român Post-Privatizare, Guvernul Văcăroiu a creat, tot în 1996, Fundația Post-Privatizare, cu unic membru fondator Agenția Națională de Privatizare, care era subordonată direct Executivului. Din Consiliul Director al Fundației făcea parte și un reprezentant al Comunității Europene, pe lângă unul de la Agenția de Privatizare.
Astfel, Bucureștiul și Bruxelles-ul controlau împreună direcționarea către sectorul privat a fondurilor PHARE de la Comunitatea Europeană, prin intermediul Fondului administrat de GED Capital. Totul a fost convenit în urma unui Memorandum semnat de Guvern cu Comunitatea Europeană în 1995.
Fondul Român Post-Privatizare administrat de GED Capital a funcționat timp de 10 ani, până în 2006, perioadă în care a efectuat plasamente în companii precum ISAF, Regisco, Continental, Adesgo, IRIDE, Remayer, PcNet, Venoma (Sicomed), VitalGaz, Advantage Software Factory sau Arctic. Fundația Post-Privatizare i-a supraviețuit însă.
În 2009, în plină criză financiară și economică, Guvernul Boc a ajuns la un acord cu Comisia Europeană prin care Bruxelles-ul renunța la banii rămași la dispoziția Fundației Post-Privatizare, proveniți din finanțarea PHARE din anii ’90, plus surplusul rezultat din investirea acesteia. Cu cea mai mare parte banii respectivi, în sumă de 128 milioane lei, Fundația Post-Privatizare a participat la constituirea capitalului Fondului Român de Contragarantare, înființat în același an, primind o participație de 32% din acțiuni. Restul de acțiuni la FRC se află de atunci în posesia Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Scopul înființării FRC a fost să acopere maximum 80% din riscurile financiare ce decurg din garantarea de către fondurile de garantare a creditelor si a altor instrumente de finanțare obținute de IMM-uri de la bănci sau din alte surse.
"Prin dispozițiile Acordului de ieșire dintre Comisia Europeană, reprezentată de Directoratul General pentru Extindere, și Guvernul României, reprezentat de Ministerul IMM, Comerțului și Mediului de Afaceri semnat la 11.08/2009//24.09.2009, Comisia Europeană a decis să renunțe la drepturile și obligațiile sale și să transfere dreptul de proprietate asupra fondurilor (PHARE menționate - n.r.) și responsabilitățile pentru managementul lor către Ministerul IMM, Comerțului și Mediul de Afaceri, prin intermediul Fundației Post-Privatizare", se arată într-un document guvernamental. Conținutul Acordului de ieșire menționat nu a fost niciodată făcut public.
De-abia în 2014, mulți ani după dispariția Agenției Naționale de Privatizare, Guvernul s-a gândit să clarifice statutul și subordonarea Fundației, legiferând prin HG că drepturile și obligațiile statului ca membru fondator sunt preluate de Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Economiei este cel care ″exercită funcțiile de coordonare și control, precum și toate drepturile pe care legea le prevede pentru membrii fondatori privind Fundația Post-Privatizare și asigură reprezentarea intereselor acesteia în cadrul unor organe, organizații, instituții și autorități″.
După finalizarea activității Fondului Român Post-Privatizare administrat de GED Capital, în 2006, Fundația Post-Privatizare a continuat să investească în companii românești, atât sub formă de participații la capital, cât și prin acordare de credite. Unele dintre aceste credite au constituit de altfel sursa problemelor financiare care au făcut ca Fundația să ajungă în faliment.
