' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
România are o țintă foarte ambițioasă ca, până la sfârșitul deceniului, să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, iar în săptămânile și lunile următoare ne vom concentra și pe stocare, în principal în baterii, dar și pe stocarea hidro, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, la o conferință de specialitate.
'Avem nevoie de mai mult pragmatism și să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene, așa cum în ultimele luni președinta von der Leyen, dar și cancelarul Merz și alți lideri europeni au cerut foarte clar. Direcția este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ținte intermediare pentru 2030 și, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport și a societății este eficiența energetică. Avem o Directivă foarte ambițioasă, care a fost discutată în mandatul anterior al Parlamentului European și al Consiliului European. Acum avem obiective de atins, iar în această eficiență energetică, desigur, eficiența clădirilor este extrem de importantă', a afirmat Bușoi.
Acesta a amintit de două programe de finanțare pentru eficiență energetică derulate prin Ministerul Energiei, scrie Agerpres.
'Primul l-am finalizat recent prin PNRR, nu cu mult timp în urmă, acum câteva zile, termenul-limită a fost 31 august. A fost o investiție în echipamente, 40 de proiecte în valoare de 64 de milioane de euro, cu cofinanțare. Acum pregătim o nouă schemă finanțată din Fondul de Modernizare (...), de 150 de milioane, dar care este destinată întreprinderilor care fac parte din schema EU ETS. Avem, însă, un rol important în asigurarea eficienței energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Pentru că conceptul NZEBs (Nearly Zero-Energy Buildings, n.r.) nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm și folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea NZEBs și întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie și să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă', a menționat oficialul.
Reprezentantul Ministerului Energiei a subliniat, totodată, că, pe integrarea surselor de energie regenerabilă, România are o țintă foarte ambițioasă până la sfârșitul deceniului, respectiv să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană.
'Desigur, am moștenit deja hidro-energia, care este regenerabilă. Vom continua să o extindem și pe aceasta. Am avut unele probleme cu ONG-uri care au atacat unele proiecte. Acum legislația este diferită. Unele dintre aceste cazuri au fost deblocate, dar accentul se pune în principal pe solar, eolian și geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puțin pentru producția de electricitate. Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producția de electricitate din surse regenerabile prin cofinanțarea CAPEX (cheltuieli de capital, n.r). Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanțate. Avem mai multe proiecte finanțate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar și pentru producție, și avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine și garantează un preț de strike pentru investițiile în energie regenerabilă', a explicat Cristian Bușoi.
El a precizat că în noua legislație, adoptată tot în cadrul PNRR, România s-a angajat ca pe viitor să recurgă la aceste tipuri de sprijin, scheme de ajutor de stat, și să nu mai finanțeze o parte din investițiile inițiale.
'Acum piața este matură, acum producția de electricitate din surse regenerabile este, mai mult sau mai puțin, un business case', a adăugat secretarul de stat.
În acest context, demnitarul a punctat că autoritățile din domeniu se vor concentra pe domeniul stocării energiei în baterii, dar și pe cea destinată zonei hidro.
'Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînțeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile și anii care urmează. Aceasta va fi anunțată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână. Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe. Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: rețele de distribuție electrică, producție, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferență - toate acestea. Mai avem la dispoziție puțin peste două miliarde și trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Și ne uităm la următorul cadru financiar multianual și la fondurile de coeziune, dar și la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituțiile europene și statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, așa cum a funcționat PNRR', a susținut Bușoi.
AHK România a organizat, marți, o conferință pe tema eficienței energetice, la care participă decidenți și experți din domeniu.
Datele actualizate ENTSO-E, valabile la 17 august și analizate de Profit.ro, arată sisteme de stocare operaționale cu o putere totală de 5.406 MW, excluzând centralele cu acumulare prin pompaj.
La 10 iulie, același indicator era de 4.405 MW.
Puterea pe care bateriile o pot absorbi sau livra într-un moment dat este comparabilă cu întregul consum instantaneu al Bulgariei în zile precum cea de astăzi, ceea ce înseamnă că, teoretic, întreaga țară ar putea fi alimentată de baterii timp de câteva ore, scrie publicația de la sud de Dunăre Kapital.
Datele ENTSO-E nu indică capacitatea exactă de stocare a energiei electrice a acestor baterii, însă potrivit estimărilor experților, aceasta depășește 16.200 MWh. Aceasta este cantitatea de energie pe care centrala nucleară de la Kozlodui ar produce-o în 8 ore sau întreaga cantitate de electricitate produsă într-o zi de termocentralele pe cărbune bulgărești.
Prin comparație, potrivit celor mai recente date agregate ale Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, la finalul lunii trecute, România dispunea în total de instalații de stocare de energie cu capacitate de 1.974,7 MWh și putere instalată de 989,3 MW.
În Grecia, puterea de stocare este de 1.160 MW.
În martie 2026, Germania a raportat un volum record de noi instalări de baterii, de 523 MW într-o singură lună, valoare care reprezintă jumătate din cea a ultimei luni din Bulgaria.
″Desigur, bateriile nu pot înlocui direct o centrală nucleară sau pe cărbune, întrucât trebuie mai întâi încărcate și funcționează doar pentru un număr limitat de ore. Totuși, în decursul unei zile, sistemul bulgar dispune deja de o resursă neobișnuit de mare, capabilă să transfere surplusul de energie solară de la amiază către consumul de seară″, notează jurnaliștii bulgari.
La scară largă, bateriile reprezintă în prezent 22,8% din capacitatea instalată a țării (de 23.750 MW) și aproape 69% din capacitatea totală combinată a surselor solare și eoliene. Asta înseamnă 41,3 MW de capacitate de stocare în baterii la fiecare miliard de dolari din PIB și 842 MW la un milion de locuitori.
″După aceste criterii, țara este probabil lider mondial în acest moment. Ddeși nu există date agregate la zi pentru toate piețele, nicăieri altundeva nu se întâlnesc rate similare de instalare a capacităților de stocare raportate la dimensiunea țării″, arată Kapital.
Introducerea masivă a sistemelor de stocare în baterii din ultimele săptămâni este determinată, în mare măsură, de termenele-limită impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Bulgariei și de programele Restore 1 și 2, prin care sunt finanțate sistemele de stocare independente (stand-alone). Acestea trebuiau construite până la 31 iulie 2026, iar până la sfârșitul lunii august trebuie să treacă testele tehnice și de reglementare și să efectueze un ciclu complet de încărcare și descărcare.
Prima etapă a programului Restore a aprobat 82 de proiecte, cu o capacitate totală de 9.713 MWh, în timp ce Restore 2 a adăugat alte 31 de proiecte, însumând peste 4.000 MWh.
″Finanțarea europeană totală se ridică la aproape 700 de milioane de euro sub formă de sprijin contractat pentru sisteme de baterii operaționale, însă investițiile private identificate doar în raportul „Capital RES & BESS Market Intelligence 2026” depășesc 2 miliarde de euro″, se mai menționează în articol.
Cel mai vizibil efect asupra pieței este faptul că bateriile preiau energie electrică în intervalele însorite, când prețurile sunt scăzute, și o livrează înapoi în rețea seara, când instalațiile fotovoltaice nu mai produc. Astfel, acestea stimulează cererea în jurul prânzului și permit funcționarea unei capacități solare mai mari, întrucât prețurile nu mai ajung la valori negative sau zero, iar ulterior, seara, reintroduc acea energie în sistem, reducând prețurile de vârf în perioadele de consum maxim.
″În perioada 1–16 august, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare din Bulgaria a fost de 132,2 euro/MWh, conform calculelor Kapital. În aceeași perioadă, valoarea medie a fost de 146,4 euro/MWh în România și de 147,5 euro/MWh în Ungaria. Energia electrică din Bulgaria a fost cu aproximativ 14–15 euro/MWh – sau aproape 10% – mai ieftină″, subliniază publicația bulgară.
Acest lucru își arată valoarea în actualele condiții de de secetă. În primele 16 zile ale lunii august, producția centralelor hidroelectrice din România a fost cu aproximativ 24% mai mică față de perioada similară a anului precedent. Nivelul scăzut al Dunării a determinat, de asemenea, Ministerul Energiei din Bulgaria să înființeze un grup de lucru special pentru centrala nucleară de la Kozlodui, deși aceasta continuă să funcționeze conform programului.
″Bateriile nu generează energie suplimentară și nu pot compensa efectele unui an secetos prelungit, însă rezolvă o problemă concretă în prezent, valorificând producția solară ridicată din timpul zilei și reducând necesarul de energie electrică – cea mai costisitoare – în cursul serii. Acest fapt are un impact direct asupra prețului de pe piață și asupra siguranței sistemului″, conchide Kapital.
