În mai puțin de 44 de ore, curentul electric tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) a evoluat de la un preț minim al anului, 0 euro/MWh, la un preț cu numai 3 euro sub nivelul maxim al acestui an, 114 euro/MWh.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: Actualele majorări vor fi reflectate, în viitor, în factura finală, chiar dacă recenta scumpire de pe PZU nu se va regăsi decât parțial în facturile consumatorilor finali, în condițiile în care tranzacțiile de pe această piață reprezintă doar circa 40% din consumul național, restul fiind achiziționat de furnizori prin contracte bilaterale pe termen lung încheiate cu mult mai mult timp înainte de livrare.
Mai este interesant: Dacă producția de energie eoliană se înjumătățește, în absența unei majorări considerabile a producției de energie hidro sau pe gaz, România va deveni, din exportator net, importator net de energie electrică.
Curentul electric cu livrare în apropierea miezului nopții dintre vineri și sâmbătă era tranzacționat la un preț minim de practic 0 lei/MWh (0,10 lei mai exact), pentru ca cel cu livrare în ziua de luni, între orele 19 și 20, să ajungă deja la 531 lei/MWh, aproape de maximul ultimului an înregistrat săptămâna trecută.
Evoluția este cu atât mai surprinzătoare cu cât în această perioadă vântul a suflat puternic, producția de energie eoliană situându-se și la niveluri superioare celui de 2.500 MW. Drept urmare, duminică, România a exportat în medie 1.100 MW, existând intervale orare când exporturile au fost și de 1.200 MW.
Și asta în pofida unei producții mai reduse de energie hidro, care a coborât și sub nivelul de 800 de MW, și a celei produse din hidrocarburi, care, la rândul său, s-a situat și sub nivelul de 400 MW. Producția de energie nucleară și cea pe cărbune au fost relativ constante, în medie de 1.350 MW, respectiv 1.600 MW.
Principala explicație a creșterii prețului la 531 lei/MWh pentru energia livrată luni este anticipația scăderii vitezei vântului, implicit a producției de energie eoliană.
Dacă producția de energie eoliană se înjumătățește, în absența unei majorări considerabile a producției de energie hidro sau pe gaz, România va deveni, din exportator net, importator net de energie electrică.
De altfel, în ultimele zile, producția de energie din gaz s-a redus cu aproximativ 400 MW. Săptămâna trecută și-a oprit activitatea neplanificat, din cauza unei avarii, o unitate a Centralei de la Iernut de 94 MW. Duminică a fost rândul intrării în revizie planificată a unei centrale pe gaze din București.
Luni, în prima zi a lunii octombrie, vor intra în revizie planificată pentru 30 de zile, alte două centrale pe gaz din București, una cu o capacitate de 112, alta cu o capacitate de 113 MW.
În ceea ce privește producția pe cărbune, aceasta a fost afectată de închiderea neplanificată, în perioada 28 septembrie-3 octombrie, a unei unități de 317 MW de la Turceni, dar și de funcționarea la jumătate de capacitatea totală de aproximativ 940 MW pentru câte o oră, în noaptea de duminică spre luni, a trei unități de producție de la Rovinari.
Prețul mediu pentru curentul cu livrare în ziua de luni a fost de 72,78 euro/MWh, el fiind însă cu un euro mai ieftin decât cel de pe piețele ungare și slovace. Comparativ cu cealaltă piață cu care România este interconectată, Cehia, prețul mediu pe PZU a fost cu 1 euro mai mare. Cehia importă energie din Germania, mare producătoare de energie eoliană.
