„1 in, 2 out”. Munca part-time, rambursarea TVA, compensarea directă stat–contribuabil, notificarea neconcordanțelor. Programul de guvernare. 24 de măsuri între intenție, normă fiscală și efect economic

Programul de guvernare 2026–2028 poate fi citit în multe chei: macrostabilizare, angajamente europene, echilibre bugetare sau reformă administrativă

Miza nu este doar ce măsură este anunțată, ci ce se întâmplă după ce aceasta intră într-un buget, într-un cash-flow, într-o contabilitate, într-o decizie de investiție sau într-un control ANAF, semnalează Oana Luca, consultant fiscal, pentru Profit.ro.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Fără impozite noi în 2027 și 2028, scăderea TVA la 19% imediat cum se poate, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit - Programul Guvernului Mureșan

Pentru că între o intenție dintr-un program de guvernare și efectul ei asupra unei firme există întotdeauna câteva etape. Uneori, exact acolo se schimbă substanțial rezultatul.

24 de măsuri fiscale și procedurale care merită urmărite din această perspectivă

O precizare este esențială: Programul de guvernare nu este normă fiscală. Unele măsuri confirmă calendare precise, altele presupun modificări legislative, iar o parte importantă va depinde de procedurile și infrastructura informatică prin care vor fi implementate.

Analiza de mai jos nu este, așadar, o evaluare a unor măsuri deja implementate, ci o lectură a direcțiilor anunțate prin prisma companiei și a punctelor care vor trebui urmărite pe măsură ce acestea vor fi transpuse în legislație, proceduri și sisteme informatice.

În această etapă, întrebarea relevantă nu este dacă măsurile funcționează sau nu, ci unde ar putea produce efecte pentru companie și de ce va depinde rezultatul lor concret.

De aceea, pentru companie, traseul relevant rămâne: intenție, normă, procedură, efect economic.

I. FISCALITATE DIRECTĂ, INDIRECTĂ ȘI COSTUL CONFORMĂRII

1. Cota standard de TVA la 19% și eliminarea IMCA: două viteze distincte

Programul vorbește despre revenirea TVA la 19% „de îndată ce România își va permite”, în timp ce pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri – IMCA – indică data de 1 ianuarie 2027, „fără amânare”.

Pentru companie, cele două formulări nu au însă aceeași valoare în buget. O cotă de TVA condiționată de spațiul fiscal trebuie tratată, astăzi, ca scenariu; un termen explicit pentru eliminarea IMCA poate fi urmărit ca reper pentru planificarea fiscală.

Distincția este utilă tocmai pentru planificare: ce poate fi urmărit ca reper și ce trebuie păstrat, deocamdată, doar ca scenariu.

2. TVA 9% pentru locuințe: extensie până la 31 iulie 2027

Programul propune o extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027, pentru aplicarea cotei de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025, cu respectarea condițiilor legale, fără prelungiri ulterioare.

Din perspectiva dezvoltatorului și a cumpărătorului, problema nu este însă doar cota. Este securitatea tratamentului fiscal al unei tranzacții angajate anterior, dar finalizate ulterior.

Pentru companie, reperul practic va rămâne verificarea fiecărui proiect prin raportare la condițiile regimului tranzitoriu care va fi aplicabil. În funcție de forma normativă finală, tratamentul fiscal poate influența direct prețul, marja și cash-flow-ul tranzacției.

3. Munca part-time: de la supraimpozitare la proporționalitate

Programul formulează principiul contribuțiilor proporționale cu venitul efectiv și, în capitolul privind munca, locuirea și protecția socială, prevede eliminarea de la 1 ianuarie 2027 a supraimpozitării contractelor cu timp parțial, pentru părinții cu mai mulți copii și pentru personalul din sănătate și educație.

Pentru angajator, diferența dintre principiul anunțat și categoria care va fi efectiv introdusă în lege este esențială.

Pentru bugetarea costului salarial va conta însă norma care va deveni efectiv aplicabilă fiecărei categorii de contracte.

Până la transpunerea legislativă și la clarificarea sferei de aplicare, direcția anunțată poate fi urmărită ca reper, fără a fi încă proiectată ca o reducere generală a costului muncii part-time.

4. „O singură raportare către stat”

Programul își asumă principiul potrivit căruia instituțiile publice nu ar mai trebui să solicite companiilor informații deja deținute de stat.

Pentru companie, miza acestei direcții depășește eliminarea unui formular. Companiile au investit deja în sisteme prin care transmit statului volume importante de informații, iar efectul practic al principiului va depinde de măsura în care aceste date vor putea fi reutilizate între instituții.

CITEȘTE ȘI Nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara: Diploma și cunoștințele tehnice nu mai sunt suficiente

Logica principiului este ca statul, nu contribuabilul, să devină integratorul propriilor date.

Testul practic va fi cât din această integrare se va traduce efectiv în reducerea costului de conformare.

5. „1 in, 2 out” și reducerea cu 25% a timpului de conformare

Programul introduce regula potrivit căreia pentru fiecare obligație administrativă nouă ar trebui eliminate două obligații existente cu un cost administrativ cel puțin echivalent și își asumă reducerea timpului de conformare fiscală cu 25% până în 2028.

Pentru companie, indicatorul relevant nu va fi doar numărul obligațiilor eliminate, ci și costul de conformare redus efectiv.

Două obligații administrative pot avea costuri foarte diferite de una singură care presupune modificări de ERP, proceduri interne noi sau reconcilierea mai multor baze de date.

De aceea, pentru business va conta metodologia prin care va fi măsurată sarcina administrativă, nu doar numărul formal al obligațiilor introduse și eliminate.

6. Stimulente pentru tehnologie, automatizare și eficiență energetică

Programul prevede amortizare accelerată și deduceri pentru investiții în tehnologie, automatizare, digitalizare și eficiență energetică.

Din perspectivă fiscală, valoarea practică a unei asemenea facilități va depinde nu doar de procentul deducerii, ci și de condițiile de eligibilitate și de momentul de la care acestea vor putea fi cunoscute și aplicate de companie.

II. FINANȚARE, INSTRUMENTE DE CAPITAL ȘI CASH-FLOW

7. Finanțarea IMM: de la grant către bancabilitate

Programul marchează trecerea unei părți a sprijinului public dinspre granturi către garanții, credite, capital de risc și co-investiții, inclusiv prin Banca de Investiții și Dezvoltare.

Pentru antreprenor, întrebarea se schimbă treptat din „Ce grant pot obține?” în „Cât de bancabilă este compania mea?”, iar această schimbare modifică și rolul contabilității. Situațiile financiare nu mai sunt doar rezultatul unei obligații de raportare. Devin document de finanțare.

Capitalizarea, gradul de îndatorare, capacitatea de rambursare, profitabilitatea și predictibilitatea cash-flow-ului vor conta tot mai mult în accesul la capital.

8. Piața de capital ca sursă alternativă de dezvoltare

Programul urmărește diversificarea finanțării companiilor, susținerea listărilor private și dezvoltarea instrumentelor de piață pentru IMM-uri.

Pentru o companie antreprenorială, aceasta înseamnă mai mult decât o nouă sursă de bani. Trecerea de la finanțarea exclusiv prin asociat și bancă spre capital de piață schimbă standardul intern al companiei.

Accesul la capital cere transparență, guvernanță și situații financiare care pot susține încrederea unui investitor extern.

Cu alte cuvinte, disciplina financiară nu mai este doar o obligație de conformare; devine infrastructură pentru creștere.

9. Rambursarea TVA și arieratele statului: miza capitalului de lucru

Programul își asumă reducerea termenelor de rambursare a TVA și a arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili.

O creanță asupra statului nu este doar o poziție contabilă. Până la încasare, compania finanțează acel interval din capital propriu sau din credit.

Timpul dintre nașterea creanței și încasarea ei are un cost financiar.

De aceea, viteza rambursării TVA nu este numai un indicator de administrare fiscală. Este un indicator care influențează direct necesarul de capital de lucru al companiei.

10. Compensarea directă stat–contribuabil

Programul merge mai departe și propune mecanisme de compensare între sumele datorate de stat firmei și obligațiile fiscale ale acesteia.

Compensarea nu este, în sine, o instituție nouă în procedura fiscală. Întrebarea este ce aduce nou mecanismul propus față de cadrul existent.

Vor conta sfera creanțelor care vor putea intra efectiv în compensare, obligațiile fiscale cu care acestea se vor putea stinge, circuitul procedural și termenele.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Insolvențele explodează. Cel mai mare număr de noi cazuri înregistrate în primul semestru din ultimii 8 ani

Dacă mecanismul va permite o stingere mai rapidă a unor creanțe certe asupra statului cu obligațiile fiscale, efectul va depăși simplificarea procedurală și se va vedea direct în lichiditatea companiei.

III. DE LA COLECTAREA DATELOR LA ANALIZA INTEGRATĂ A RISCULUI

11. Mai puține raportări și reutilizarea datelor

Programul merge spre declarații precompletate, validare automată și eliminarea graduală a raportărilor redundante.

Companiile transmit deja informații prin e-Factura, SAF-T, case de marcat și declarațiile fiscale. Din perspectiva contribuabilului, investiția în digitalizare începe să se justifice deplin atunci când datele deja transmise elimină alte obligații.

Pentru companie, unul dintre indicatorii relevanți ai digitalizării va fi tocmai măsura în care datele deja transmise permit reducerea obligațiilor redundante.

12. Scorul de risc: compania nu va mai putea privi fiecare raportare separat

Până la 30 iunie 2027, Programul prevede o platformă integrată de analiză de risc care să coreleze e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale și să atribuie fiecărui contribuabil un scor de risc.

Analiza de risc nu este nouă. Ceea ce se schimbă este capacitatea tehnologică de a pune împreună volume mult mai mari de informație.

Pentru companie, direcția anunțată sugerează că managementul riscului fiscal va trebui privit tot mai puțin declarație cu declarație și tot mai mult prin coerența ansamblului de date raportate.

Dacă administrația va analiza integrat TVA, contabilitatea, salarizarea și raportările digitale, pentru companie va deveni tot mai relevantă coerența dintre aceste fluxuri, nu doar corectitudinea fiecărei raportări privite izolat.

Aceasta este una dintre direcțiile care pot marca trecerea de la digitalizarea raportării la utilizarea integrată a datelor în decizia fiscală.

13. Scorul de risc și contribuabilii corecți: ce valoare are un profil bun?

Programul prevede un scor de risc pentru fiecare contribuabil și precizează că resursele de control se îndreaptă „spre marea evaziune, nu spre contribuabilii corecți”. Nu detaliază însă ce beneficii procedurale concrete ar decurge dintr-un profil de risc scăzut.

Rămâne deschisă întrebarea dacă și în ce mod un profil de risc scăzut va produce efecte procedurale concrete.

La fel de importantă va fi transparența criteriilor pe care se construiește profilul de risc.

Dacă istoricul fiscal va influența rambursarea, controlul sau accesul la anumite proceduri, pentru contribuabil va conta să poată înțelege cum se formează profilul, ce îl influențează și cum pot fi corectate informațiile care îl fundamentează.

Aceste elemente vor determina dacă scoringul va putea fi gestionat și de companie, nu doar utilizat de administrație.

14. SPV: aceeași realitate fiscală trebuie să poată fi văzută și de contribuabil

Programul prevede dezvoltarea SPV ca punct unic de interacțiune și integrarea într-un singur spațiu a declarațiilor, obligațiilor, plăților, rambursărilor, notificărilor și solicitărilor, împreună cu o imagine consolidată a situației fiscale.

Aici devine relevantă simetria informațională.

Dacă administrația va lua decizii pornind de la o imagine fiscală consolidată, va fi necesar ca și contribuabilul să aibă suficientă vizibilitate asupra informațiilor relevante pentru a identifica și clarifica eventualele neconcordanțe.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Orașul Voluntari devine primul municipiu din Ilfov

Modul în care va fi construit SPV va arăta cât din această imagine consolidată va deveni accesibilă și contribuabilului.

15. Notificarea neconcordanțelor: diferența de date nu este automat diferență de impozit

Programul prevede notificări automate atunci când apar neconcordanțe și mecanisme de remediere voluntară pentru anumite abateri.

O diferență de date nu este automat o diferență de impozit și cu atât mai puțin o fraudă. Pot exista decalaje de perioadă, corecții, tratamente contabile sau fiscale diferite ori simple erori materiale.

Calitatea viitorului sistem se va vedea în modul în care va distinge între o anomalie informațională, o eroare remediabilă și un risc fiscal care justifică o analiză suplimentară.

Contează și modul în care va funcționa, în practică, mecanismul de notificare și remediere voluntară înaintea eventualelor etape ulterioare de administrare fiscală.

16. Registrul unic de control digital: și administrația trebuie să aibă memorie

Programul prevede digitalizarea Registrului unic de control și integrarea istoricului controalelor în arhitectura de administrare și risc.

Pentru companie, acest istoric poate fi la fel de important ca istoricul declarațiilor.

Dacă aceeași perioadă, aceeași operațiune sau același risc au fost deja analizate, integrarea istoricului poate permite ca această informație să fie vizibilă instituțional și utilizată în evaluările ulterioare.

Valoarea practică a digitalizării Registrului unic de control se va vedea în modul în care această memorie instituțională va reduce suprapunerile și repetarea inutilă a verificărilor.

17. Verificarea documentară la distanță: costul controlului contează

Programul precizează că declanșarea controalelor operative și inopinate ar urma să se facă în funcție de profilul de risc, după verificări documentare la distanță.

Pentru companie, miza acestei direcții este dimensionarea controlului în raport cu riscul și posibilitatea reducerii costului administrativ al verificării.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ România discută cu americanii un fond comun de investiții

Un control fiscal înseamnă timp alocat de contabilitate, management, personal operațional, consultanți și resurse scoase din activitatea curentă.

Dacă anumite neconcordanțe vor putea fi clarificate documentar, efectul practic poate fi reducerea acestei fricțiuni, fără a diminua capacitatea administrației de control.

18. Identificarea timpurie a dificultăților financiare: aici fiscalitatea întâlnește restructurarea

Programul propune identificarea timpurie a contribuabililor care încep să acumuleze dificultăți financiare sau obligații restante, înainte ca arieratele să devină semnificative.

Din perspectiva restructurării și insolvenței, momentul intervenției este decisiv.

Între prima dificultate de lichiditate și insolvență există o zonă în care compania poate fi încă viabilă, iar creanța bugetară recuperabilă.

Din această perspectivă, va fi important dacă mecanismul de identificare timpurie va putea diferenția între o dificultate temporară de plată și o deteriorare structurală a afacerii.

O asemenea diferențiere poate crea spațiu pentru intervenție mai devreme, cu potențialul de a proteja atât valoarea companiei, cât și șansele de recuperare a creanței bugetare.

IV. PROCEDURĂ, SPECIALIZARE ȘI RESPONSABILITATEA ADMINISTRAȚIEI

19. Plăți și stingerea obligațiilor aproape în timp real

Programul vorbește despre plăți simplificate, reflectate „aproape instant” în situația fiscală, cu reconcilierea și stingerea automată a obligațiilor.

Deși pare o măsură tehnică, efectul ei poate fi foarte concret pentru companie.

O plată făcută, dar nerecunoscută încă în evidența fiscală, poate afecta imaginea poziției fiscale și poate obliga compania să consume timp pentru reconcilierea unei situații care economic este deja stinsă.

Miza practică este cât de apropiate vor deveni în practică momentul plății și momentul reflectării acesteia în evidența fiscală.

20. Practică fiscală unitară: predictibilitatea nu înseamnă doar stabilitatea legii

Programul propune un mecanism unitar de clarificare fiscală, răspunsuri standardizate pentru probleme recurente, publicarea anonimizată a interpretărilor relevante și corectarea diferențelor de practică dintre structurile teritoriale.

Pentru companie, diferențele de interpretare a aceleiași norme pot deveni ele însele o sursă de risc fiscal.

Cu cât practica administrativă va fi mai unitară, cu atât contribuabilul își va putea evalua mai bine tratamentul fiscal și riscul înaintea unei tranzacții.

Din această perspectivă, predictibilitatea fiscală ține nu doar de stabilitatea normei, ci și de consecvența aplicării ei.

21. Regim procedural adaptat IMM-urilor: proporționalitatea trebuie să se vadă în procedură

Programul prevede pentru IMM-uri reutilizarea datelor existente, notificarea și remedierea voluntară a abaterilor formale fără prejudiciu și fără indicii de fraudă, ghiduri digitale și evaluarea periodică a costului raportărilor.

Pentru IMM-uri, esențială va fi delimitarea procedurală dintre eroarea formală remediabilă și situațiile care indică un prejudiciu sau un risc fiscal real.

IMM-ul nu dispune, de regulă, de aceeași infrastructură internă de conformare ca un contribuabil mare. Măsurile anunțate deschid astfel discuția despre cum se poate reflecta proporționalitatea în procedură, fără a modifica standardele de conformare fiscală.

Modul concret în care va fi construită procedura va arăta cum se traduce principiul proporționalității pentru IMM-uri.

22. Prețurile de transfer: specializare în control și certitudine pentru companie

Programul prevede echipe specializate pentru prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și acorduri de preț în avans – APA – eficientizate.

Pentru companie, cele două direcții merită citite împreună.

Pe măsură ce administrația își dezvoltă capacitatea de analiză a tranzacțiilor complexe, va conta și accesul funcțional al companiei la instrumentele prin care poate obține certitudine înaintea tranzacției.

Rămâne de văzut dacă specializarea în control va fi însoțită și de o utilizare mai eficientă a instrumentelor preventive, precum acordurile de preț în avans.

23. Reunificarea ANAF și a Autorității Vamale: ce poate însemna pentru companie

Programul propune reunificarea ANAF și a Autorității Vamale într-un singur organ fiscal și de control.

Pentru companie, efectul reorganizării nu va rezulta din comasarea instituțională în sine, ci din modul în care aceasta va schimba procesele administrative.

De urmărit vor fi integrarea datelor și proceselor, reducerea eventualelor suprapuneri, claritatea responsabilităților și simplificarea relației administrative.

Pentru business, rezultatul se va vedea în timp, predictibilitate și costul concret al relației cu administrația.

24. KPI pentru ANAF: cum va fi măsurată performanța administrației?

Programul prevede până la 31 decembrie 2026 introducerea indicatorilor de performanță și a unui mecanism bonus–malus pentru conducerea ANAF și structurile operative, aplicabil din 2027, conform angajamentelor asumate prin PNRR. Documentul precizează că bonusurile se încasează doar în contextul depășirii planului de încasări, iar penalitățile se raportează la indicatorii de performanță specifici structurilor.

Colectarea este o funcție fundamentală a ANAF. Încasările nu descriu însă singure calitatea unei administrații fiscale.

În relația administrație–contribuabil, merită urmărit dacă viitoarea arhitectură a KPI va surprinde și elemente precum timpul de rambursare și de soluționare a solicitărilor, calitatea actelor administrative, eficiența controalelor, costul de conformare și evoluția conformării voluntare.

Pe măsură ce administrația își dezvoltă instrumentele de măsurare a riscului contribuabilului, este firesc ca și măsurarea propriei performanțe să evolueze în paralel, cu aceeași rigoare.

DINCOLO DE CELE 24 DE PUNCTE: DIGITALIZAREA ARE DOUĂ SENSURI

Privite împreună, cele 24 de măsuri indică o direcție care merită urmărită dincolo de fiecare punct luat separat:

trecerea de la colectarea digitală a datelor către utilizarea tot mai integrată a informației fiscale în administrarea contribuabilului.

În ultimii ani, companiile au investit timp, bani și resurse umane pentru adaptarea la e-Factura, SAF-T, casele de marcat și celelalte fluxuri digitale de raportare.

Au construit, practic, infrastructura prin care informația pleacă din contabilitatea companiei către sistemele administrației.

Programul propune pentru etapa următoare corelarea acestor informații, scoring fiscal, selecția pentru control, identificarea neconcordanțelor, istoricul verificărilor și construirea unei situații fiscale consolidate.

CITEȘTE ȘI Variante de a suplimenta veniturile. Locurile de muncă part time, principala variantă pe care o iau în calcul mulți români

Pentru companie, aici se află una dintre mizele importante ale perioadei următoare.

Până acum, discuția despre digitalizarea fiscală a fost dominată de întrebarea: ce mai trebuie să raportăm?

Dacă direcțiile anunțate vor fi transpuse, întrebarea va deveni tot mai mult: ce concluzii poate trage administrația din ceea ce am raportat deja?

Această evoluție poate schimba și perspectiva companiei asupra conformării.

Pe lângă depunerea corectă și la termen a fiecărei declarații, va deveni tot mai importantă coerența dintre informațiile din contabilitate, TVA, e-Factura, SAF-T, salarizare și celelalte raportări.

Cu alte cuvinte, managementul riscului fiscal poate evolua treptat de la verificarea fiecărei declarații spre o privire mai integrată asupra companiei.

Dar digitalizarea are două sensuri.

Dacă aceste direcții vor fi transpuse în norme și sisteme funcționale, pentru companie va conta în ce măsură creșterea capacității informaționale a administrației va fi însoțită și de efecte precum reducerea raportărilor redundante, rambursări mai rapide, posibilitatea remedierii erorilor formale, o situație fiscală consolidată și accesibilă, controale mai bine țintite și o practică administrativă mai unitară.

Adevăratul test va fi, așadar, dublu: cât de mult crește capacitatea administrației de a utiliza informația și cât de mult se reduce, în paralel, costul de conformare și de interacțiune pentru contribuabil.

De aceea, una dintre întrebările relevante pentru următorii ani va fi nu doar câte date poate colecta ANAF despre contribuabil, ci mai ales: ce face cu această informație?

O folosește pentru a identifica mai bine riscul, dar și pentru a elimina obligațiile redundante?

Pentru a selecta controlul, dar și pentru a permite remedierea erorii?

Pentru a colecta mai eficient, dar și pentru a rambursa mai repede?

Pentru a măsura contribuabilul, dar și pentru a-și măsura propria performanță?

Răspunsul va depinde de felul în care intențiile din Program vor fi transformate în norme, proceduri și sisteme funcționale.

Programul trasează direcția. Este prea devreme pentru un verdict asupra efectelor; pentru companie, rezultatul concret va putea fi evaluat pe măsură ce vor apărea normele, procedurile și mecanismele de implementare.

De aceea, traseul de urmărit în perioada următoare rămâne: intenție, normă, procedură, efect economic.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite în programul de guvernare, depus sâmbătă în Parlament, că nu vor fi impozite noi în 2027 și 2028, cota unică se va menține, TVA va fi scăzută la 19% de îndată ce România își va permite acest lucru, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi eliminat de la 1 ianuarie, iar pensiile și alocațiile vor fi indexate în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit.

Numărul de parlamentari, redus cu 13%. Taxarea muncii va fi redusă

Programul de guvernare promite un guvern mai mic: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării, prin următoarele măsuri:

• reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce înseamnă o reducere de 13%;
• maximum 3 secretari de stat pe minister;
• comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, care prin reorganizare reduc dublarea unor procese administrative sau fragmentarea serviciului public oferit cetățeanului
• de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul; suma se stabilește anual în legea bugetului, pe baza execuției, și se publică împreună cu destinația fiecărei economii;
• Centre de servicii partajate pentru funcțiile de suport (resurse umane, financiar, IT) ale agențiilor cu sub 100 de posturi;
• Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune;
• Reforma Bucureștiului: transferăm de la sectoare la Primăria Generală funcțiile ale căror beneficii nu pot fi separate pe sectoare (urbanism, transport public, educație și sănătate) și realocăm resursele financiare corespunzător, într-un mecanism integrat cu reforma zonei metropolitane;
• Reforme conexe: eliminarea alocărilor ad-hoc și în cascadă din transferurile guvernamentale; Programul „Anghel Saligny” cu buget multianual fix și cofinanțare locală, proporțională cu capacitatea lor financiară.

DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI VĂZUT AICI

Reforma companiilor de stat: Fără al 13-lea și al 14-lea salariu și a bonusuri nejustificate

Documentul prevede mai puține companii de stat, mai bine administrate, care nu mai generează costuri nejustificate pentru buget: fiecare este restructurată, vândută sau dobândește o justificare clară de interes public, iar veniturile din valorificarea activelor statului sunt direcționate către români.

• În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Absența unei decizii în termen se raportează public, împreună cu motivul întârzierii;
• Întreprinderile publice locale care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, intră într-un proces de analiză, sub monitorizarea autorităților publice tutelare, pentru restructurarea și eficientizarea activității lor, în scopul eliminării pierderilor;
• Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea în ratingul de la punctul 2.3;
• Orice pachet de vânzare, listare sau parteneriat public-privat se realizează printr-un proces competitiv, cu evaluare independentă și rezultat public, respectând trei condiții: nu se vinde sub valoarea de piață; listarea nu este folosită pentru acoperirea unor deficite curente; companiile care asigură servicii esențiale nu rămân fără operator;
• Programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București începe în 2027, conform prevederilor legale în vigoare. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private;
• Veniturile din listări și privatizări au destinație publică, stabilită prin lege, și nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiții. Banii din listări și privatizări merg direct în investiții în cazul majorărilor de capital ale companiilor sau în conturi de economii și investiții cu facilități fiscale ale copiilor din România și în acordarea de facilități suplimentare la fondurile de pensii din pilonul II, pensii facultative, conturi de economii și investiții pentru români sau pensii ocupaționale
• Consilii de administrație și de supraveghere formate din profesioniști, selectați legal și transparent, reduse ca număr, împreună cu comitetele aferente; eliminarea provizoratelor mai mari de 7 luni, termenul legal prevăzut de OUG nr. 109/2011, până la finalul anului 2026;
• Orice contract de mandat semnat începând cu noile mandate prevede evaluare anuală pentru consiliul de administrație sau de supraveghere și pentru conducerea executivă.
• Oprirea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute integral de stat, a decontărilor nejustificate de vacanțe, a primelor de diverse sărbători sau a beneficiilor de diverse tipuri, de la primul exercițiu bugetar complet, după audit juridic al contractelor colective în vigoare; economiile se raportează public;

Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Eliminare cumul pensie salariu la stat

La capitolul stimularea econommiei și a muncii, programul prevede:

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Blocaj la fostul Sidex, tocmai vizat de un gigant chinez. Vânzarea prin negociere directă a Liberty Galați a fost blocată, ANAF și Exim Banca Românească au venit cu amendamente

• Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide;
• Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (adoptat în Senat);
• Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare;
• Criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap;
• Stimularea mobilității forței de muncă, care leagă zonele cu șomaj de cele cu deficit de personal;
• Revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
• Extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025; fără prelungiri ulterioare;
• Pachet de sprijin pentru HoReCa, axat pe impact multiplicat: prima pentru turismul incoming, OMD național (structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri), digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației privind închirierile pe termen scurt;
• Reformarea ajutoarelor sociale: retragere graduală la angajare și condiționarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau formare;
• Continuăm subvenția NEET, program european finanțat până în 2029: angajatorii primesc 2.250 lei/lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr încadrat, cu vârsta între 16 și 30 de ani, înregistrat ca șomer la ANOFM, cu obligația de a menține raportul de muncă cel puțin 18 luni; ne angajăm să păstrăm măsura și în următorul exercițiu financiar european; extinderea, prin instrumentele existente, a subvenției la angajare pentru absolvenții de studii tehnice încadrați ca juniori în industria IT în primele 12 luni, cu ținta de 5.000 de juniori integrați anual până în 2030;
• Extinderea învățământului dual și a uceniciei, cu facilități pentru firmele care formează și angajează;

Revizuirea ajutoarelor de stat

Sunt propuse mai puține scheme de ajutor de stat, o singură structură și un singur criteriu: banii publici merg către companiile care exportă, înlocuiesc importuri sau urcă în lanțurile de valoare europene, iar din firmele românești care cresc facem campioni regionali.

• Inventar complet, în șase luni, al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de autoritatea care le acordă (ministere, agenții), cu buget angajat, beneficiari și rezultate, publicat integral prin extinderea registrului RegAS de la evidența plăților la evidența rezultatelor;
• O singură structură pentru ajutoarele de stat, care elaborează, administrează și monitorizează toate schemele naționale; ministerele propun politica sau avizează propunerile de scheme din toate domeniile în cadrul unui comitet interministerial sub Prim-Ministru și nu mai administrează bani; Consiliul Concurenței își păstrează rolul de aviz și de contact cu Comisia Europeană;
• Reducere: schemele care nu contribuie la export și nu creează valoare adăugată se închid la expirare și nu se prelungesc; nicio schemă nouă fără evaluare de impact înainte de aprobare și fără clauză de expirare;

Energie: Mai multe surse regenrabile și mai multă stocare

Documentul prevede finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență. Alte măsuri:

• Retehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă;
• Continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni numai în condiții de viabilitate economică demonstrată și explorarea altor tehnologii de reactoare modulare;
• Consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde;
• Lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore în Marea Neagră;

Controale ANAF concentrate pe evaziunea cu impact bugetar mare

La capitolul consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, programul prevede reorganizarea ANAF astfel încât să controleze pe bază de risc, nu la întâmplare. Alte măsuri:

• Statul implementează politici prin care să ajungă să își plătească datoriile la timp: reducerea termenelor de rambursare a TVA și a arieratelor bugetului de stat și ale bugetelor asigurărilor sociale față de contribuabili; se vor crea mecanisme de compensare directă și reciprocă a creanțelor certe, lichide și exigibile, respectiv a sumelor datorate cu obligațiile fiscale ale firmei la buget;
• Simplificarea relației contribuabililor cu administrația fiscală prin reducerea raportărilor repetitive și reutilizarea datelor deja disponibile la ANAF, introducerea unor mecanisme de notificare și corectare voluntară a abaterilor formale, dezvoltarea de îndrumare digitale interactive, precum și evaluarea periodică a costurilor administrative asociate obligațiilor de raportare;

CITEȘTE ȘI Revine uniforma obligatorie în școli. Măsură adoptată în primă etapă, la inițiativa PSD, pentru a preveni bullying-ul ”bazat pe statutul financiar al familiei”. Subvenții prevăzute

• Reorganizarea ANAF: coordonare unitară a controlului, colectării și trezoreriei între nivelurile central și teritorial; funcții-suport consolidate; conduceri teritoriale ocupate prin concurs, fără interimate prelungite;
• Analiza de risc consolidată la nivel central, cu scor de risc pentru fiecare contribuabil și o platformă integrată care corelează e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile, funcțională până la 30 iunie 2027; controalele operative și inopinate se declanșează pe profil de risc, după verificări documentare la distanță;
• Concentrarea resurselor pe evaziunea cu impact bugetar mare: fraudele de TVA și rambursările cu indicatori de risc, subdeclararea sectorială și transferul artificial al profitului;
• Digitalizarea Registrului unic de control și implementarea unei soluții informatice care să asigure evidența centralizată și accesul la istoricul complet al controalelor efectuate la nivelul fiecărui contribuabil;
• Decalajul de TVA scade semnificativ până în 2030; resursele de control se îndreaptă spre marea evaziune, nu spre contribuabilii corecți;
• Înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne, interoperabile, cu protecție și replicare a datelor; schimb automat de informații între instituțiile statului, astfel încât contribuabilul nu mai comunică aceeași modificare mai multor autorități;
• Spațiul Privat Virtual devine punctul unic de interacțiune: situație fiscală consolidată pe contribuabil, notificări automate la neconcordanțe, feedback permanent și canale digitale diversificate de comunicare;
• Declarații precompletate și validate automat, câmpuri reduse, eliminarea graduală a raportărilor redundante, inclusiv în materie de TVA; nicio informație transmisă deja prin e-Factura, SAF-T sau case de marcat nu se mai cere a doua oară;

Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit

Programul propus de guvernul Siegfried Mureșan prevede scăderea deficitului pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană, fără impozite noi: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. 

• Traiectorie anuală de deficit 2026–2028 înscrisă în program, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu, și păstrarea ratingului de țară în categoria investițională;
• Clauza de predictibilitate fiscală: consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri și Pact de stabilitate economică între Guvern, Parlament și mediul privat, pe minimum doi ani, fără schimbări fiscale bruște;
• Indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal;
• Regula cheltuielilor permanente: nicio majorare de cheltuială permanentă fără spațiu bugetar identificat;
• Fondurile de pensii pot investi mai mult în economie și în infrastructură, prin modificarea legislației de către ASF, ca sursă de capital intern pentru companiile românești
• Deficitul bugetar pe 2026 rămâne în țintă: 6,2% din PIB în termeni cash și 6,0% din PIB în termeni ESA; rectificarea bugetară se adoptă în 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără majorarea deficitului; obiectivele Planului bugetar-structural pe termen mediu se mențin, cu deficit sub 3% din PIB în 2030;
• Bugetul pe 2027 se adoptă de Parlament până la 31 decembrie 2026; proiectul se publică de Guvern până la 30 noiembrie 2026;
• Reguli de cheltuieli pe durata mandatului: cheltuielile de personal coboară gradual spre 7,9% din PIB în 2031; cheltuielile de asistență socială rămân constante ca pondere în PIB, ca regulă de disciplină fiscală; indexările pensiilor și alocațiilor se aplică potrivit legii și în limitele traiectoriei de deficit, iar spațiul fiscal câștigat peste acestea se folosește pentru reformele care rezolvă probleme structurale, nu pentru majorări suplimentare;
• Încasarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR și utilizarea instrumentului SAFE (16,68 mld. euro) pentru apărare și infrastructură cu utilizare duală;
   

CITEȘTE ȘI Noile vedete imobiliare. "Astăzi, întrebarea nu mai este cât putem obține în viitor, ci cât avem sigur și cât de repede putem începe." Terenurile cu PUZ aprobat și edificabil clar devin favorite

Legea salarizării unitare, fără diminuări de venituri, să se adopte până la 31 octombrie 2026

Un alt capitol vizează corectarea modului de salarizare în sectorul public. Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar vrea ca noua lege a salarizării unitare să se adopte până la 31 octombrie 2026: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști.

Reforma pensiilor speciale va fi finalizată

Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, cuantumul se recalculează după contribuție și vechime, iar particularitățile misiunii se reflectă în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, cu perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de ieșire, se arată în document.

Sănătate: „Banii urmează pacientul”

În domeniul Sănătății, principiul de guvernare propus este: banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate. Măsuri:

• Finanțarea spitalelor se face pe serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit. Tarifele reflectă costul real și complexitatea cazurilor și includ sumele plătite astăzi separat pentru influențe salariale. Sistemul DRG se actualizează, iar CNAS contractează serviciile în funcție de necesarul județean și regional, de calitate și de rezultate;
• CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă. Casele de asigurări își consolidează capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control, inclusiv la nivel regional;
• FNUASS rămâne fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază. Asigurările suplimentare și complementare, voluntare și opționale, acoperă doar servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferul obligațiilor sistemului public. Cadrul lor este transparent și protejează asigurații. Eventualele stimulente fiscale se analizează în funcție de impactul bugetar;
• Politica medicamentului trece de la administrarea prețurilor și a listelor la achiziție strategică și competiție. Se folosesc mai mult medicamentele generice și biosimilare, se respectă ghidurile de tratament, iar achizițiile centralizate se folosesc acolo unde produc economii. Economiile obținute vor fi reinvestite în accesul pacienților la medicamente, iar medicamentele cu risc de discontinuitate în aprovizionare vor fi monitorizate permanent, pentru identificarea din timp a soluțiilor de prevenire;
• CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic. Obiectivul este reducerea semnificativă a timpului dintre autorizarea europeană și accesul efectiv al pacientului la terapiile inovatoare, cu menținerea sustenabilității finanțării;
• Capacitatea spitalicească se adaptează nevoilor reale: paturile cu grad redus de ocupare se reconvertesc, pe baza unei analize publice, în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru pacienți cronici și paliație. Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate. În paralel se dezvoltă serviciile în ambulatoriu și la domiciliu și terapia durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabile;
• Managementul spitalelor publice va fi consolidat, prin mai multă autonomie și instrumente reale de organizare pentru manageri și șefii de secție, obiective asumate la nivelul spitalului și al secțiilor și un cadru de lucru care sprijină și recunoaște munca efectiv depusă, nu doar prezența la muncă;
• Rețeaua de servicii va fi reorganizată astfel încât resursele să fie orientate către formele de îngrijire care răspund efectiv nevoilor comunității. În paralel, va fi construit un ecosistem digital integrat și interoperabil, cu punct unic digital de acces pentru pacient și registre naționale de boli, care să reducă raportările redundante și să ofere instituțiilor din sănătate instrumente moderne de analiză, planificare și control;
• Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile. Finanțarea recompensează serviciile efectiv acordate și rezultatele obținute, iar sarcinile administrative ale medicilor de familie se reduc prin digitalizare;
• Prevenția va deveni prima linie a sistemului de sănătate, începând înainte de naștere. Vor fi consolidate intervențiile pentru sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultații și investigații, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal. Educația pentru sănătate va fi dezvoltată sistematic, începând din școală. Vaccinarea va fi promovată activ și extinsă prin lărgirea listei vaccinurilor compensate și gratuite, actualizarea schemelor pentru copii și adulți și dezvoltarea programelor pentru grupurile cu risc; pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătății publice, accesul va putea fi extins și la persoanele neasigurate;
• Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare

Educație: Revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu

CITEȘTE ȘI Zeci de mii de locuri de muncă libere la nivel național. Peste 100 în străinătate

Programul promite ținte bugetare explicite pentru educație și cercetare: cheltuielile publice pentru educație cresc gradual către minimum 6% din PIB (15% din bugetul general consolidat), iar cele pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1% din PIB (jumătate din nivelul mediu al UE de 2%) — ambele domenii fiind subfinanțate față de standardele europene — cu traiectorie anuală publică, defalcată pe surse (buget de stat, fonduri europene, privat). Altă măsuri:

• Reforma curriculară și formarea competențelor de bază: revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, programe naționale pentru literație și numerație, creșterea componentei experimentale și practice (laboratoare, ateliere), integrarea gândirii critice, a educației digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale, programe remediale și de excelență, echilibrarea efectivelor în clase, modernizarea metodelor de predare și formarea profesorilor, consiliere școlară și stare de bine în școală, dezvoltarea accelerată a învățământului tehnologic și dual;
• Legătura liceu – piața muncii: monitorizarea longitudinală a traseului absolvenților, corelarea ofertei educaționale cu nevoile economiei, stimulente pentru operatorii economici implicați în practică, extinderea învățământului dual, creșterea expunerii elevilor la mediul profesional și universitar, consolidarea orientării școlare și profesionale, promovarea sportului și a educației sociale, parteneriat interinstituțional pentru reintegrarea tinerilor NEET;
• Evaluare obiectivă și standardizată: standarde naționale de evaluare pentru toate ciclurile, platformă digitală națională de evaluare, evaluări standardizate cu rezultate clare pentru elevi și părinți, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, noul bacalaureat din 2030, utilizarea rezultatelor pentru fundamentarea politicilor publice, consolidarea evaluării formative, protejarea autorității profesorului în notare și un „digital twin” al fiecărei școli pentru monitorizarea progresului
• Universități performante și accesibile: revizuirea finanțării pe criterii de performanță, susținerea programelor ȘTIM, extinderea programelor „Primul student din familie" și a burselor sociale, sisteme de avertizare timpurie a abandonului universitar, monitorizarea traseului profesional al absolvenților, programe de studii în parteneriat cu mediul de afaceri, internaționalizarea universităților, promovarea eticii, a integrității și a siguranței în mediul academic;
• Consolidarea carierei didactice și de cercetare: simplificarea și digitalizarea recrutării și mobilității, sprijin și mentorat pentru profesorii și cercetătorii debutanți, stimulente pentru profesorii din mediul rural și disciplinele ȘTIM, consolidarea statutului și autorității profesionale, salarizare predictibilă și actualizarea plății cu ora, regândirea normei didactice, formare inițială și continuă, ajustarea efectivelor de elevi la clasă, profesionalizarea managementului educațional (directori, inspectori) și modernizarea managementului universitar și al institutelor de cercetare; introducerea unei prime de performanță, decisă la nivelul fiecărei școli, care înlocuiește actuala gradație de merit: 10–20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități, acordată pe perioade de 12 sau 24 luni;

Justiție: Delegările și detașările vor fi strict limitate

La capitolul justiție, programul prevede că „delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. 

• Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte. Concursurile pentru funcții de conducere vor fi organizate obligatoriu de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la finalul lunii ianuarie. Componența comisiilor de examen se va stabili aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile pentru a face parte dintre acestea, constituind atribuție de serviciu ce nu poate fi refuzată, iar plaja privind membrii din afara sistemului judiciar va fi lărgită. Componența comisiilor de examen se va publica, pentru a fi verificate conflictele de interese și participarea în alte comisii. Un judecător sau procuror poate fi membru al unei comisii de examinare o singură dată în decursul a 3 ani. Aceeași regulă se aplică și în cazul membrilor care nu sunt magistrați. Nu vor exista membri de drept;
• Completurile de judecată trebuie să fie stabile, iar repartizarea aleatorie a dosarelor să fie garantată. Situațiile în care un membru al completului poate fi înlocuit se stabilesc limitativ prin lege, iar modificările se vor face numai pentru motive obiective, care vor fi expres menționate în dosar. Suplimentar, se impune un audit extern, independent și periodic al repartizării aleatorii, ce se va extinde asupra aplicației informatice, a regulilor de utilizare, a intervențiilor umane și a modificării parametrilor, concluziile acestuia fiind publicate;
• Consiliul Superior al Magistraturii va fi legitimat de întregul corp profesional. Membrii aleși ai Consiliului vor fi desemnați prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional: judecătorii din toată țara, indiferent de instanță, vor alege membrii secției pentru judecători, iar procurorii de pe lângă toate parchetele vor alege membrii secției pentru procurori, cu reprezentarea echilibrată a instanțelor și parchetelor și cu proceduri clare de alegere și revocare. De asemenea, membrii colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor vor fi aleși de adunările generale și vor primi un rol întărit în deciziile de organizare internă. Toate hotărârile colegiului de conducere vor fi motivate, sub sancțiunea nulității, și publicate pe site-ul instanței;
• Cariera magistraților trebuie să fie bazată pe competență. Promovarea nu se va mai realiza în niciun caz doar pe baza evaluării dosarului profesional, devenind obligatorii pentru toate nivelurile proba scrisă și probele pe criterii verificabile și contestabile. Va fi eliminată promovarea pe loc, în care magistratul continuă aceeași activitate, la aceeași instanță sau același parchet, dar primește un salariu mai mare.
• Inspecția Judiciară trebuie să fie reformată cu scopul asigurării imparțialității sale. Inspectorul-șef, adjunctul său și inspectorii judiciari vor fi selectați prin concursuri organizate de CSM, cu comisii independente, pe baza unor criterii publice, reguli de incompatibilitate și control judecătoresc.

CITEȘTE ȘI DECIZIE BLOCAJ. Platforma pentru angajarea muncitorilor străini, blocată după ce instanța a suspendat lista meseriilor deficitare

• Intervențiile procurorilor ierarhic superiori în dosare trebuie să fie limitate la cazuri expres prevăzute. Procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT nu trebuie să mai poată interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile procurorului de caz pentru aspecte de oportunitate;
• Competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați trebuie reevaluată în vederea asigurării unei răspunderi penale eficiente, cu păstrarea garanțiilor necesare protejării independenței acestora;
• Lupta împotriva violenței domestice trebuie să fie întărită prin implementarea unui instrument unic de evaluare a riscului, folosit de poliție, parchete și instanțe, prin monitorizarea electronică generalizată a agresorilor față de care a fost dispusă o interdicție de apropiere, precum și prin desemnarea unor procurori specializați;
• În întregul sistem de justiție va fi implementat un singur dosar electronic integrat cu ECRIS V, cu migrarea datelor. Cele două centre de date finanțate anterior prin PNRR trebuie să devină funcționale. Este necesară interconectarea cu celelalte instituții publice pentru obținerea rapidă de informații necesare soluționării dosarelor. Plata taxelor, depunerea cererilor și consultarea dosarelor trebuie să se realizeze pe o platformă unică.
• Registrul Comerțului trebuie să devină mai rapid, cu asigurarea securității cibernetice a MyPortal ONRC și a interconectării cu alte baze publice de date. Autoritatea Națională pentru Cetățenie va trece în subordinea MAI, astfel încât să fie asigurată cooperare cu Inspectoratul pentru Imigrări și Evidența Populației
   

Digitalizarea Statului: Un singur centru de decizie

Digitalizarea statului se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă, arată documentul. Măsurile în acest sens sunt următoarele:

• Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea ADR și a altor instituții cu responsabilități tangențiale în digitalizare, cu atribuții formale și obligatorii asupra tuturor proiectelor digitale din administrația centrală și ca sursă de standarde și soluții pentru cea locală, în subordinea Prim-Ministrului; excepție doar pentru apărare și zonele sensibile din ordine publică;
• Un Chief Digital Government Officer național, profesionist apolitic cu experiență în industrie, cu mandat și pârghii legale de implementare; echipă cu regim de remunerare competitiv cu piața privată;
• O singură strategie națională de transformare digitală, cu jaloane și termene, care leagă politicile deja adoptate (cloud guvernamental, interoperabilitate) și coboară cu propuneri de soluții standard (arhitectură sau schemă logică de sistem pentru diferitele nevoi: site-uri, aplicații software în administrația publică etc.) până la ultima primărie și agenție; digitalizarea declarată prioritate națională apolitică, care nu se renegociază la fiecare schimbare de guvern; centrul unic este punctul unic de raportare națională către Comisia Europeană pentru foaia de parcurs Digital Decade și consultă structurat și periodic mediul privat;
• Standardizare obligatorie: norme tehnice comune și module reutilizabile pentru toate componentele digitale ale statului; nicio achiziție publică de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primește finanțare, din bugetul național sau european; standardul privește arhitectura, interoperabilitatea și datele, iar procedura devine mai flexibilă: mecanisme fast-track pentru testarea și adoptarea soluțiilor inovatoare și creșterea ponderii achizițiilor publice inovatoare de la circa 5% la media europeană de 9%;
• Cloud-ul guvernamental și centrele de date ca infrastructură națională deținută de stat, cu interoperabilitate reală între registrele de bază, securitate cibernetică și protecția datelor ca argument de încredere pentru cetățeni;
• Foaie de parcurs pentru digitalizarea administrației locale, care livrează 80% din serviciile publice și cele opt „evenimente de viață” după care Europa măsoară e-guvernarea: soluții standard furnizate de la centru, nu dezvoltate separat de fiecare primărie;

CITEȘTE ȘI GRAFICE Investițiile străine directe revin față de iunie, dar rămân mult sub 2025. Ajustarea deficitului extern întârzie

• Implementarea rapidă a proiectelor de fundament (identitatea digitală – e-ID și platforma fiscală). „O singură raportare către stat”: Guvernul trebuie să asigure aplicarea legii conform căreia instituțiile publice nu mai pot solicita firmelor informații deja deținute de o altă instituție;
• Servicii construite pe experiența utilizatorului: punct unic digital de interacțiune cu statul, portofel digital, 50% din serviciile publice complet online și 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028;
• Alfabetizare digitală pentru administrație și cetățeni: competențe digitale minime certificate pentru funcționari, cu stimulente, și programe pentru vârstnici și persoanele cu competențe reduse, în parteneriat cu bibliotecile, Poșta și ONG-urile;
• Inteligența artificială în stat, auxiliară și sub control uman: automatizarea proceselor interne, analiză de risc în ANAF, asistență în justiție și sănătate, cu registrul aplicațiilor publice și reguli de utilizare aliniate legislației europene; sandbox de reglementare pentru inteligența artificială, prevăzut de AI Act, operațional în parteneriat cu mediul privat;
• Scor public de digitalizare pentru fiecare instituție, raport anual independent și „bugetare pe performanță digitală”: o parte din finanțare se leagă de scorul obținut.

Transporturi: TAROM va fi privatizată

În domeniul Transporturilor, programul de guvernare propune privatizarea competitivă, cu termen la TAROM: 

„Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani; niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat; privatizare competitivă, cu termen; legăturile aeriene esențiale se asigură prin contract de serviciu public, deschis oricărui operator”, se menționează în program. 

Ale măsuri:

• Aeroportul Otopeni și Portul Constanța: oprirea răscumpărării pachetelor minoritare și listarea la bursă a unor pachete din ambele companii; noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se concesionează competitiv;
• Piața transportului de persoane se deschide: licența pentru autocarele interjudețene se acordă, pe criterii obiective, oricui le îndeplinește; pe calea ferată, orice operator licențiat primește trase pe criterii nediscriminatorii; avizele, autorizațiile și atestatele de la minister și de la companiile sale se obțin digital, cu termen de răspuns;
• Calea ferată de călători: contracte atribuite competitiv, pe loturi, pe calendarul stabilit prin lege, din 2028, fără prelungiri prin atribuire directă; trenurile noi, proprietatea statului, urmează operatorul câștigător; pe rutele rentabile compensația se retrage, iar dreptul de operare se licitează, operatorul plătind statului;
• Mersul trenurilor construit pe nevoile călătorilor: orar cadențat, cu tren la oră fixă pe axele principale; trenurile goale, păstrate doar pentru că pierderea o acoperă subvenția, dispar; CFR Călători și Metrorex își cresc veniturile proprii prin mai mulți călători, spații din gări și stații închiriate prin licitații transparente și terenuri valorificate direct sau transferate autorităților locale;

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Multe firme riscă blocarea activității. Doar 1 din 3 au încheiat trecerea la CAEN Rev. 3

• Metroul: din următorul contract de serviciu public, compensația se alocă pe baza costurilor unui operator eficient, comparat public, ca sumă fixă multianuală, cunoscută dinainte; împreună cu Capitala și cu Ilfovul, o autoritate metropolitană contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun; liniile și trenurile noi se comandă capabile de operare automată;

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a reafirmat sâmbătă dimineață, cu câteva ore înaintea depunerii la Parlament a programului de Guvernare și a listei miniștrilor, că nu își depune mandatul, transmițându-i liderului PSD Sorin Grindeanu că ”degeaba” îi cere acest lucru în fiecare zi, fiindcă va merge la vot în Parlament.

Lista cu miniștrii propuși în guvernul Siegfried Mureșan

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a reafirmat sâmbătă dimineață, cu câteva ore înaintea depunerii la Parlament a programului de Guvernare și a listei miniștrilor, că nu își depune mandatul, transmițându-i liderului PSD Sorin Grindeanu că ”degeaba” îi cere acest lucru în fiecare zi, fiindcă va merge la vot în Parlament.

Cu o zi în urmă, Siegfried Mureșan a prezentat lista cu miniștrii propuși să facă parte din noul Guvern, în care PNL va deține 7 portofolii, USR - 5, iar UDMR -3.

Lista completă este următoarea: 

1. Ministrul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) 
2. Ministrul Apărării Naționale și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) 
3. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tánczos Barna (UDMR) 
4. Ministrul Justiției: Andrea Chiș (independentă) 
5. Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) 
6. Ministrul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) 
7. Ministrul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) 
8. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) 
9. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) 
10. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL)
11. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) 
12. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) 
13. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) 
14. Ministrul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) 
15. Ministrul Culturii: Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) 
16. Ministrul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) 
17. Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR)