Laura Badiu, președintele Camerei Notarilor Publici București, a fost aleasă în funcția de Președinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR). Este pentru prima dată când Uniunea va fi condusă de o femeie.
Totodată, cu ocazia ZIlei Justiției, sărbătorită anual, în mod tradițional, în prima duminică a lunii iulie, Laura Badiu a vorbit, într-o conferință dedicată temei „Dreptul și științele juridice în postmodernitate”, despre benficiile și dar și provocările prin care trece în prezent atât meseria de jurist, cât și societatea românească în ansamblul său.
Conferința a reunit specialiști de prestigiu din domeniul juridic printre care judecătoarea Andreea Ciucă, Președinta Asociației Magistraților din România, și Dana Gîrbovan, Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.
„Am observant un lucru care cred că se potrivește foarte mult societății noastre de astăzi. Notarii sunt cei care păstrează un contact zilnic direct cu cetățeanul și simțim pe pielea noastră, în fiecare zi, care sunt consecințele defragmentării autorității juridice. Asistăm la o efervescență a legiuitorului de pe toate pragurile, efervescență pe care noi, profesioniștii, trebuie să o punem în practică în contactul zilnic cu cetățeanul”, a spus Laura Badiu.
Până nu demult, societatea învăța încă din școală că autoritatea legislativă este exercitată de statul-națiune, că suveranismul implică ca această autoritate să emită legi care respectă în mod obiectiv real interesul tuturor cetățenilor.
De asemenea, cetățenii erau obișnuiți ca legile să fie unitare, coerente și să fie emise o sursă cunoscută de toți cetățenii. Lucrurile însă s-au schimbat semnificativ.
„Așa erai învățat la școală: autoritatea supremă, parlamentul, este cel care emite normele juridice pe care trebuie să le respectăm cu toții. Dacă însă azi ne uităm cu atenție în societatea contemporană, observăm că autoritatea normativă nu mai emană de la un centru unic și suveran, ci se construiește pe baza unei rețele de surse și instituții care se suprapun și care uneori se corectează unele pe celelalte”, a adăugat Laura Badiu.
Acum, în locul unei ierarhii clare, asistăm la o pluralitate de reglementări provenite din dreptul național, dreptul Uniunii Europene, convenții internaționale, reguli și reglementări ale diverselor autorități profesionale sau chiar norme de soft law.
Problema este că această fragmentare a autorității creează riscul apariției unor conflicte între norme, creează riscul diminuării coerenței sistemului juridic, punând presiune asupra mecanismelor tradiționale de garantare a ordinii de drept.
Potrivit Laurei Badiu, postmodernismul nu e neapărat rău, ci are și un element bun, acela că unele reglementări se pliază pe ceea ce dorește individul de la societate. Problema apare atunci când o minoritate încearcă să impună majorității dreptul său, așa cum este rău ca piața publică să impună drept în justiție, notarilor, judecătorilor, avocaților sau juriștilor.
„Acesta este ce e rău: supremația normei minoritare asupra majorității”, a afimat Laura Badiu.
În acest context, revine un rol important profesionismului în drept, care trebuie să deceleze între multitudinea de acte normative și să aplice constant omului acel sistem care este cel mai avantajos părții.
Laura Badiu a spus că, în acest punct de dezvoltare a societății noastre, este necesar să fie ocrotiți cetățenii vulnerabilii (copiii, vârstnicii, cei care nu au discernământ)
„Este necesară o protecție sporită a acestor categorii sociale. Nu cred că teoriile postmoderniste sunt neapărat dăunătoare societății, ba dimpotrivă. Ce avem de făcut este ca noi, profesioniștii, să ne unim și să luptăm împotriva aspectelor care nu sunt în regulă în societatea noastră”, a mai spus Laura Badiu.
