VIDEO AI-ul ne ia joburile sau ne ia mințile? Magda Volonciu: „Problema nu este inteligența artificială, ci să nu uităm că și mintea trebuie antrenată”

 Într-o nouă ediție „Legile Afacerilor”, la Prima News TV, prof. univ. dr. Magda Volonciu vorbește despre viitorul dreptului muncii, limitele dialogului social, responsabilitatea angajatorilor și riscul ca tehnologia să ne dezobișnuiască de gândirea proprie.

Inteligența artificială promite să schimbe profesii, să automatizeze activități și să redeseneze piața muncii. Dar, în timp ce dezbaterea publică se concentrează asupra locurilor de muncă ce ar putea dispărea, prof. univ. dr. Magda Volonciu atrage atenția asupra unui risc mai puțin discutat: pierderea capacității de a gândi autonom. „Eu n-am nicio problemă cu AI-ul”, spune avocata, însă avertizează că oamenii nu trebuie să uite că mintea, asemenea oricărui alt instrument, are nevoie de antrenament.

Este una dintre ideile puternice ale dialogului purtat cu Andrei Cristea în cadrul emisiunii „Legile Afacerilor”, o conversație care pornește de la transformările dreptului muncii și ajunge la o temă mult mai amplă: felul în care companiile, angajații și instituțiile înțeleg să conviețuiască într-o economie aflată în permanentă schimbare.

Cu peste trei decenii de experiență în avocatură, negocieri colective și mediul academic, Magda Volonciu privește evoluția dreptului muncii dintr-o perspectivă pe care puțini profesioniști o pot revendica. A participat inclusiv la procesul de elaborare a unor acte normative importante pentru acest domeniu, a contribuit la proiectul care a stat la baza Codului muncii adoptat în 2003 și a participat, din perspectiva angajatorilor, la discuțiile privind Legea dialogului social din 2011.

Experiența i-a oferit și distanța necesară pentru a observa o problemă recurentă, și anume aceea că legislația este adesea construită prin intervenții succesive, pentru a repara dezechilibre deja apărute, nu întotdeauna printr-o viziune coerentă pe termen lung. În descrierea sa, procesul seamănă cu o construcție în care, de fiecare dată când apare o fisură, se intervine rapid, se lipește, se înlocuiește și se ajustează, fără ca întregul ansamblu să fie regândit.

Dincolo de arhitectura legislativă, una dintre mizele esențiale rămâne relația dintre capital și interesul social. Angajatorul urmărește eficiența, producția și profitul, iar salariații urmăresc protecție, drepturi și condiții echitabile. Interesele nu sunt identice, iar tensiunea dintre ele nu poate fi eliminată printr-o simplă modificare legislativă. Magda Volonciu insistă însă asupra unui principiu fundamental: dreptul muncii trebuie înțeles, înainte de toate, ca un drept de protecție a salariatului. Autoritatea angajatorului nu poate deveni un instrument de abuz, iar norma juridică are tocmai rolul de a stabili limitele acestei autorități.

Soluția nu este însă confruntarea permanentă. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină asupra unui singur aspect al relațiilor de muncă, răspunsul său nu vizează o lege sau o procedură, ci mentalitatea.

„Trebuie să negociem, indiferent dacă discutăm la nivel individual sau la nivel colectiv. Trebuie să negociem cu zâmbetul pe buze. Încrâncenarea nu este bună”, afirmă Magda Volonciu.

Experiența sa din Germania, unde a vizitat inclusiv structuri sindicale precum IG Metall, i-a oferit un exemplu diferit de dialog social. Acolo, sindicatele administrau centre de sănătate și recuperare și aveau preocupări care depășeau revendicările salariale. Erau implicate în mod concret în bunăstarea oamenilor pe care îi reprezentau. Pentru Magda Volonciu, acest model arată că reprezentarea salariaților poate însemna mai mult decât o negociere periodică a veniturilor.

Un alt subiect important al discuției este transformarea profesiei de avocat. Dreptul muncii a devenit un domeniu tot mai complex, în interiorul căruia apar specializări tot mai înguste. Magda Volonciu recunoaște avantajele acestei evoluții, dar atrage atenția asupra riscului de a pierde perspectiva de ansamblu: „Ai nevoie și de orizont. Fără orizont noi suntem orbi”, explică ea, subliniind că dreptul muncii nu poate fi desprins de fundamentele juridice și de celelalte ramuri ale dreptului.

Aceeași preocupare apare și în perspectiva sa asupra educației juridice. Studenții trebuie să înțeleagă principiile și mecanismele dreptului, dar adevărata capacitate de aplicare se formează în practică. Nu este suficient să cunoști o normă; trebuie să înțelegi cum funcționează și cum se aplică într-o situație concretă. Iar această capacitate de a gândi, de a analiza și de a înțelege mecanismele devine cu atât mai importantă într-o perioadă în care instrumentele digitale pot furniza răspunsuri aproape instantaneu.

În finalul emisiunii, discuția revine la generațiile care vin și la felul în care acestea se vor raporta la tehnologie. Magda Volonciu nu pledează împotriva inteligenței artificiale și nici nu consideră că aceasta trebuie privită exclusiv ca o amenințare pentru profesii. Îngrijorarea sa este alta și e legată de faptul că oamenii ar putea ajunge să folosească instrumentele disponibile fără să își mai exerseze propriile capacități de analiză: „Problema este însă să nu uităm că și mintea trebuie antrenată”, spune aceasta.

Poate că aici se află una dintre cele mai importante teme ale pieței muncii de astăzi. Nu doar ce vor putea face tehnologiile în locul oamenilor, ci ce vor mai ști oamenii să facă singuri…

Dialogul cu Magda Volonciu din cadrul emisiunii „Legile Afacerilor”, readuce în atenție o realitate pe care nicio reformă legislativă nu o poate înlocui: relațiile de muncă funcționează atunci când există reguli, dar și disponibilitatea reală a celor implicați de a le respecta și de a găsi soluții împreună.

Un material Legal Marketing