Grupul imobiliar israelian Hagag, care a accesat recent România ca primă piață în afara țării de origine, a cumpărat Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei din București de la fiul omului de afaceri Ovidiu Popescu și îl va integra într-un proiect comun cu fostul sediu Petrom, cumpărat anul trecut, potrivit unor surse din piața imobiliară.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Hagag nu au vrut să comenteze această informație.
Profit.ro a anunțat încă din vara anului trecut că investitorul israelian este în proces de due diligence pentru achiziția proprietății. Proprietarul Palatului Știrbei este Alexandru Popescu, fiul omului de afaceri Ovidiu Popescu, cel care a preluat monumentul istoric de la moștenitorii familiei Știrbei.
În ciuda curții generoase de care dispune Palatul Știrbei, loc cunoscut sub denumirea de Grădina Eden, aici nu se vor putea construi orice tip de clădiri, deoarece zona este sub protecția Ministerului Culturii. Palatul Știrbei, fosta Curte Domnească de pe Podul Mogoșoaiei, a fost inaugurat în 1835 și este inclus pe lista monumentelor istorice. Proprietatea a generat prima anchetă de proporții a Direcției Naționale Anticorupție pe segmentul clădirilor de patrimoniu distruse, dosar în care a fost implicat și fostul primar al Sectorului 1 Andrei Chiliman.
Interesul Hagag asupra proprietății a venit și din faptul că palatul este vecin cu fostul sediu Petrom de pe Calea Victoriei 109, pe care îl deține, cele două imobile putând fi integrate într-un singur proiect. Dezvoltatorul imobiliar a anunțat că va investi 8 milioane de euro în consolidarea și modernizarea clădirii, acesta urmând să fie primul proiect al companiei dedicat segmentului de birouri. Lucrările de consolidare și modernizare vor fi finalizate în cea de a doua parte a anului 2019. Clădirea are o suprafață totală de 7.300 metri pătrați construiți și 6.000 metri pătrați suprafață totală închiriabilă, iar regimul de înălțime va rămâne, ca până în prezent, P+7.
Tot pe Calea Victoriei, Hagag mai lucrează și la consolidarea și modernizarea clădirii istorice de la numărul 139, o investiție estimată la 10 milioane de euro. Investiția în cele două imobile se adaugă fondului de 90 milioane de euro rezervat construcției unui ansamblu rezidențial localizat pe malul lacului Pipera din Voluntari.
Ansamblul H Pipera Lake va avea cinci blocuri cu șapte etaje și un total de 390 de apartamente. Întregul ansamblu rezidențial va număra 1.350 de apartamente de tip studio dublu, două și trei camere, dispuse în 17 imobile a câte șapte etaje fiecare.
Grupul Hagag a intrat în liga mare a investitorilor imobiliar în 2010, când s-a listat pe Bursa de la Tel Aviv. Până acum, grupul a dezvoltat peste 50 de proiecte rezidențiale și comerciale în Tel Aviv. Frații Yitzhak și Eido Hagag s-au dezvoltat prin achiziția a o serie de investitori israelieni, iar anul trecut a fost unul dintre ofertanții interesanți să cumpere Africa Israel Investments, companie care deține în România mallul AFI Palace Cotroceni.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Clădirile istorice din centrul Capitalei au devenit interesante pentru dezvoltatorii imobiliari care țintesc sectorul spațiilor de birouri și al hotelurilor. JLL Romania a identificat mai multe zone din București unde există clădiri istorice care ar putea să intre în circuitul imobiliar comercial. Printre acestea se numără Piața Universității, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și zona Cișmigiu.
Metropolis Center, George Enescu Office Building, Aviatorilor 8, Bratianu Business Center, Dionisie Lupu 70, Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, spitalul Sanador de pe strada Sevastopol de lângă Piața Victoriei, Palatul Universul, The Ark, sunt câteva dintre cele mai cunoscute proiecte care au rezultat din modernizarea sau convertirea clădirilor vechi în spații noi, moderne.
Dacia One (fostul Cazino Victoria), cele două clădiri de pe Calea Victoriei cumpărate de grupul Hagag, proiectul dezvoltat de Hanner pe amplasamentul fostei fabrici de bere Grivița, Hotel Corinthia (Grand Hotel du Boulevard) sunt alte astfel de proiecte în diverse stadii de dezvoltare.
Toate aceste proiecte ar putea atrage în total investiții de sute de milioane de euro, vor crea locuri de munca și, în cazul hotelurilor, vor atrage turiști, arată o analiză a companiei de consultanță imobiliară JLL.
Monumentele istorice au început să intre în circuitul comercial abia de câțiva ani, în contextul în care procesele de retrocedare au o durată de circa zece ani. România are 10.041 de monumente de arhitectură și ansambluri de Clasa A și Clasa B, din care 851 ansambluri și 9.190 monumente. Aproximativ 25-30% din monumente nu au fost clasificate, potrivit Artmark Historical Estate, companie specializată în comercializarea clădirilor de patrimoniu.
