Cum răspunde propunerea de lege a prevenției la așteptările mediului de afaceri?

scris 1 mar 2017

Emiterea unei legi a prevenției ar însemna un pas important în reașezarea relației dintre mediul de afaceri și autoritățile fiscale, punând un accent mai mare pe principiul îndrumării. Totodată, dă speranța că, după această primă propunere care se referă mai mult la nereguli minore, vor fi abordate și probleme mai complexe apărute din interacțiunea între companii și autoritățile fiscale, cum ar fi spețele neclare apărute la controalele fiscale, față de care inspectorii evită să își asume o opinie sau interpretează în favoarea statului, lăsând contribuabilii să recurgă la contestații sau acțiuni în instanță pentru a clarifica situația.

Proiectul este benefic și e conform cu așteptările mediului de business care duc spre echilibrarea, tot prin schimbări legislative, a raportului dintre rolul de îndrumare și cel de penalizare. S-a tot discutat în spațiul public că legea fiscală are destule ambiguități și nu acoperă – nici nu ar avea cum, de altfel, - toate spețele întâlnite în practică. În acest context, reticența inspectorilor de a-și asuma o poziție clară, fie atunci când li se solicită în scris, fie atunci când este evident, în cadrul controlului, că ar avantaja contribuabilul, creează și mai multă incertitudine în aplicarea legii pentru contribuabili și generează tensiuni care se materializează în lungi procese din care ambele părți au mai mult de pierdut decât de câștigat.

Forma făcută publică a propunerii de lege a prevenției vizează, în opinia mea, probleme minore ale mediului de afaceri în relația cu fiscul. În primul rând, prin propunerea unui termen minim de 7 zile, care în practică poate să fie limitat chiar la această perioadă, se poate ajunge, de cele mai multe ori, doar la rezolvarea unor nereguli punctuale care nu necesită mult timp. 

În al doilea rând, se exceptează aplicarea legii în cazurile în care întârzierea unei decizii a autorităților fiscale ar determina un pericol pentru constatarea situației fiscale, precum și cele în care urmează să se emită decizii privind accesorii. Practic, această derogare poate acoperi majoritatea – dacă nu integralitatea - inspecțiilor fiscale, pentru că ele au ca scop verificarea obligațiilor declarate și sunt însoțite, de obicei, de decizii de impunere, inclusiv pentru accesorii. Varianta de lege a prevenției propusă acum vizează, cel mai probabil, controalele operative ale Antifraudei Fiscale sau nedepunerea/depunerea cu întârziere a unor documente sau declarații.

Concepte pervertite. Cazul „antreprenoriatului social” CITEȘTE ȘI Concepte pervertite. Cazul „antreprenoriatului social”

Totuși, observăm o schimbare în abordarea relației fisc-contribuabil care ar putea spori încrederea între cele două părți și ar putea deschide calea pentru alte modificări legislative care să elimine blocajele apărute în ultimii ani. Și aici mă refer, în principal, la tendința inspectorilor de a înainta, destul de frecvent, sesizări penale în urma controalelor. Această tendință este generată, de foarte multe ori, de lacunele sau inadvertențele legislației fiscal care duc la situatia în care inspectorii evită să-și asume o poziție care ar avantaja contribuabilul. Cauzele sunt multiple și țin de pregătirea profesională, dar mai ales de prevederile legii penale prin care se poate atrage răspunderea disciplinară a inspectorilor. Din acest motiv, aceștia aleg varianta mai sigură pentru ei și anume să încline balanța în favoarea statului. Chiar în situatia în care contribuabilul are dreptate, soluția vine, în multe cazuri, abia după câțiva ani, în care atât contribuabilii pierd din cauza afectării reputației proprii și scăderii – chiar închiderii – afacerii. Evident, și statul are de pierdut pe termen lung din scăderea impozitelor pe care respectiva afacere nu le va mai plăti. Prin urmare este un cerc vicios pentru care este nevoie să se găsească o soluție constructivă, așa cum pare să propună noua lege a prevenției.

Dacă actuala propunere legislativă se va dovedi benefică, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru stat, este posibil să vedem și alte initiative mai curajoase pentru întărirea serviciilor de asistență a contribuabililor. Premisa de la care trebuie să se pornească este aceea că cei mai mulți contribuabili doresc să respecte legea, dar uneori le este dificil să o facă, fie pentru că le lipsesc informațiile necesare în multitudinea de acte normative, fie pentru că nu știu cum să aplice o prevedere care le este neclară. 

Dan Bădin este Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
dan badin
legea preventiei