Cum românizăm SUA?

scris 19 sep 2015

Ani în șir, moneda euro, de fapt cursul acesteia față de leu, a stat în centrul politicii noastre bugetare. În special în timpul acordurilor cu Fondul Monetar Internațional. Mărturie stau accizele în euro. La care s-a renunțat între timp, dar ele au rămas “fixate” în lei la un curs de 4,738 lei/euro, ce nu s-a tranzacționat niciodată pe piață, obținut prin indexarea cu inflația a ratei de schimb.

S-ar putea crede că astfel ar trebui să arate normalitatea, fiindcă nimeni nu s-a întrebat serios în ultimele două decenii de ce trebuie să ne raportăm veniturile fiscale la un curs față de o monedă străină. Care ar trebui să fie adevăratele corelații ce e necesar să fie respectate pe timpul execuției bugetare. Și că dacă nu cumva noi, în loc să ne raportăm la stabilitatea economiei, de fapt administrăm pe bază de scenarii de avarie și punem în locul stabilității reperele economiilor stabile: euro și dolarul.

Iar în urmă cu niște ani când mi-am pus pentru prima oară problema de ce trebuie să avem accize în euro am întrebat: Bine, dar Statele Unite, care găzduiesc sediul FMI, de ce nu-și raportează bugetul la un curs euro - dolar? Mi s-a răspuns simplu: America-i America…

Totuși, în aceste zile se discută din nou de oportunitatea aplicării tratatului dintre SUA și UE, care să înlăture barierele vamale. Oare cum va fi când, după intrarea în vigoare a acestei înțelegeri, Statele Unite vor înregistra deficit comercial pe relația cu Uniunea Europeană? Și având în vedere faptul că deficitul extern e suma deficitelor guvernamental și neguvernamental, America ar putea fi nevoită să meargă pe calea de a introduce taxe ca în Europa ca să nu-i scape deficitul guvernamental de sub control?

Dacă Statele Unite ar lua o astfel de decizie, ar urma să-și raporteze și ele bugetul la euro, cum a făcut România. Iată că s-ar putea deci ca și SUA să gestioneze cu la fel de mult hazard moral și selecție adversă cum am făcut-o noi. Și să n-aibă doar accize ce variază în funcție de un curs euro-dolar, ci și taxe pe proprietate indexate cu inflația, că oricum proprietatea privată e prea liberă la americani și au dreptul constituțional să-l împuște pe cel care le-o încalcă.

Dar dacă-s voci care spun că necesitatea de micșorare a deficitului bugetar, în următorii ani, va determina implementarea unui sistem de taxare cu care piața de dincolo de Atlantic nu e obișnuită, sunt și altele ce susțin că, dacă Statele Unite vor ajunge să li se amplifice deficitul comercial în urma unui tratat cu UE, vor trebui, din contră, să ia pe măsuri de relaxare a fiscalității, care să mărească elasticitatea piețelor.

viewscnt
Afla mai multe despre
curs de schimb
euro
leu
accize
fmi