Sunt șanse mari să nu-i acorzi atenția cuvenită, așa cum faci cu salariul tău, dar este, de fapt, una dintre cele mai inteligente și eficiente inițiative de politică publică din lume. Mă refer la cardurile pe care tot mai mulți dintre noi le folosesc: de masă, de vacanță sau cardurile cadou sau culturale. Par beneficii uzuale oferite de angajatori, dar în realitate sunt instrumente strategice, care contribuie la rezolvarea unor probleme sociale și economice complexe. Toate acestea fără a atrage prea mult atenția, eficient și la scară largă.
Lucrez în această industrie de aproape 25 de ani și am avut ocazia să observ direct cum beneficiile extrasalariale pot transforma nu doar companiile și starea de bine a angajaților lor, ci întreaga economie. Și acest proces de transformare se întâmplă deja în România.
Economia ”hrănită”, zi de zi, cu o masă de prânz
Să începem cu cel mai popular beneficiu extrasalarial: tichetele de masă. Cu o valoare maximă zilnică de 40,18 lei, acest tip de beneficiu le oferă angajaților acces la mese sănătoase și consistente pentru zilele lucrătoare. Însă impactul lor depășește cu mult pauza de prânz. Vorbim despre productivitate, alimentație sănătoasă și susținerea comerțului local. Un angajat care nu sare peste pauza de prânz este mai concentrat, mai implicat și mai sănătos. Sunt multiple studii care arată că o alimentație mai bună înseamnă mai puține zile de concediu medical, performanțe cognitive mai ridicate și productivitate crescută.
Din perspectiva angajatorului, tichetele de masă nu sunt doar o soluție eficientă din punctul de vedere al bugetelor, ci un instrument strategic. Ele ajută la retenția talentelor într-o piață a muncii competitivă, pot contribui la reducerea burnout-ului și crește gradul de implicare a angajaților.
Din perspectiva politicilor publice, acestea sunt mecanisme eficiente de piață, recunoscute chiar de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care stimulează cererea în economia locală. Când un angajat folosește cardul de masă la un restaurant sau la cantină, banii ajung direct la cei care dețin aceste business-uri, contribuind la colectarea TVA-ului, la crearea de locuri de muncă și la consolidarea rezilienței economice.
Efectul de multiplicare al acestor beneficii este semnificativ. Potrivit unui studiu realizat anul acesta de Academia de Studii Economice din București, fiecare leu cheltuit prin tichete generează 1,53 lei suplimentari pentru PIB, ca efect de antrenare global care include impactul direct asupra valorii adăugate în comerțul cu ridicata și amănuntul, consumul individual, exportul net, salariile în comerțul cu ridicata și amănuntul și impozitele nete. Este un impact concret, măsurabil ce poate fi replicat.
Tichetele în format digital: un card inteligent pentru probleme complexe
Unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale sistemului de tichete este modul în care libertatea de alegere a fiecăruia dintre noi și beneficiul colectiv se echilibează Tichetele sunt instrumente cu scop bine definit: acestea direcționează cheltuielile către bunuri și servicii specifice cum ar fi alimentele pentru masa de prânz, turismul local sau activitățile culturale, fără a crea birocrație suplimentară și fără a distorsiona piața.
Întregul sistem este gândit pentru eficiență. Deși a pornit ca o industrie cu tichete de hârtie (mulți dintre noi își amintesc inconvenientele tichetelor tipărite din trecut), transformarea digitală a schimbat complet acest domeniu. Astăzi, infrastructura de tichete din România este modernă, transparentă și integrată 100% în economia digitală. Procesele sunt automatizate, trasabilitatea este ridicată, iar experiența utilizatorului este simplă și lipsită de fricțiuni.
Rezultatul? România beneficiază de un instrument de politică publică care atinge simultan mai multe obiective: stimulează consumul local, susține starea de bine a angajaților și contribuie la colectarea taxelor, răspunzând în același timp celor mai înalte standarde de securitate, toate acestea cu un cost de administrare minim.
Impactul la nivel individual: și stare de bine, nu doar salariu
Dar să nu uităm elementul uman, având în vedere că vorbim de beneficiile extrasalariale administrate de departamentele de Resurse Umane. Rolul nostru în business nu este doar să gestionăm capitalul sau să optimizăm procesele. Este cu precădere să susținem angajații, să îi ajutăm să se dezvolte și să prospere. Iar aici beneficiile extrasalariale își arată cu adevărat valoarea.
Să luăm, de exemplu, tichetele de vacanță. La prima vedere, par gesturi mici: angajatorul acoperă costurile unei vacanțe în țară, însă într-o lume în care stresul la locul de muncă și epuizarea sunt tot mai dese, aceste beneficii capătă alte valențe. Devin instrumente pentru reziliență psihologică și sănătate mintală. În plus, elimină barierele financiare care adesea împiedică oamenii să investească în propria lor stare de bine.
Am simțit asta pe pielea mea. Când ceva este perceput ca un „beneficiu de la muncă” și nu ca o cheltuială personală, ai mai multe șanse să îl folosești. Acea schimbare subtilă de mentalitate duce la schimbări reale în comportament. Iar când vorbim de zeci de mii de angajați, aceste schimbări agregate devin ceva cu adevărat semnificativ în societatea noastră: o forță de muncă cu un echilibru mai bun între viața profesională și personală.
Și partea frumoasă a sistemului este că, atunci când un card de vacanță este folosit pentru plata cazării la pensiunea unei familii din Bran, de exemplu, sau un card cultural este utilizat la un teatru independent, beneficiul nu se oprește doar la angajatul care îl folosește. El se răspândește către antreprenorii locali, în comunitate, în lanțul de aprovizionare și în sistemul fiscal. Practic, în asta constă o politică publică bine concepută: un cerc virtuos care aliniază obiectivele indivizilor, ale companiilor și ale statului.
Un model performant, pregătit să-și amplifice impactul economic și social
La nivel global, sistemele de tichete de valoare sunt folosite de peste 75 de ani în mai mult de 40 de țări, inclusiv în 19 state membre UE, peste 80 de milioane de oameni beneficiind de pe urma lor. România a adoptat acest sistem de mai bine de două decenii, și rezultatele vorbesc de la sine.
Cu toate acestea, potențialul este mult mai mare. Ecosistemul format din instituțiile publice, companiile private, afacerile locale și indivizi transformă fiecare tranzacție realizată cu cardurile de beneficii extrasalariale în instanțe care contribuie la dezvoltarea economică și socială.
Avantajele fiscale ale acestui tip de beneficii extrasalariale sunt esențiale pentru ecosistemul menționat mai sus, deoarece cuantumul tichetelor nu reprezintă veniturile salariale clasice, ci beneficii cu efect social, iar tratamentul lor fiscal trebuie să reflecte valoarea lor din perspectiva politicilor publice.
România se află într-un punct de inflexiune. În fața unor provocări tot mai complexe, precum volatilitatea economică și deficitul de forță de muncă, țara are nevoie de instrumente de politică publică eficiente și flexibile. Sistemul de tichete de valoare trebuie consolidat și extins pentru a răspunde nevoilor viitoare și pentru a asigura creșterea puterii de cumpărare a angajaților în contexte financiare sensibile.
La Pluxee credem în această viziune și suntem pregătiți să contribuim la construirea unei Românii mai reziliente. Cum? Prin fiecare tichet emis și utilizat.
Gabor Olajos este un lider cu vastă experiență în Business Development & Sales, având un parcurs profesional de peste 20 de ani în cadrul Pluxee. Din iulie 2024, deține poziția de Country Managing Director pentru Pluxee România și Bulgaria, iar de-a lungul carierei a contribuit semnificativ la strategia de extindere a companiei pe diverse piețe. În prezent își concentrează eforturile pe valorificarea oportunităților existente pentru angajații din România și Bulgaria. Viziunea sa este de a crea un mediu în care compania contribuie activ la transformarea digitală a industriei de beneficii extrasalariale și soluții de creștere a implicării angajaților.
