Am avut privilegiul, timp de peste un deceniu, să văd din interior cum fondurile europene transformă România. Am fost martoră la decizii, negocieri și reforme.
Astăzi, din poziția de director pentru administrarea fondurilor europene la Banca de Investiții și Dezvoltare, îmi este și mai clar un lucru: următoarea etapă nu va fi despre cât atragem, ci despre cum folosim fondurile inteligent, sustenabil și cu impact.
Dincolo de granturi: investiții care se întorc și continuă să genereze valoare
România a atras peste 100 de miliarde de euro din preaderare până în prezent. Pentru fiecare euro investit, economia a câștigat aproape trei. Dar acest model atinge o limită naturală.
Viitorul înseamnă mai mult decât absorbție: înseamnă instrumente financiare capabile să susțină un ciclu sănătos de investiții, reinvestiri și creștere reală. Ele presupun asumarea unui angajament din partea beneficiarilor, planuri de afaceri solide, modele de business cu impact și potențial de scalare și o utilizare responsabilă a resurselor publice.
Suntem într-un moment de inflexiune pentru economia României. Deficitul bugetar de la finalul anului 2024 indică presiuni semnificative asupra capacității statului de a susține din surse proprii proiecte majore de investiții. În acest context, fondurile europene devin o ancoră esențială pentru continuarea dezvoltării. Iar tocmai în această ecuație, Banca de Investiții și Dezvoltare este chemată să joace un rol cheie: să contribuie activ la finanțarea și structurarea unor proiecte strategice, complementând astfel eforturile statului în atragerea de capital și în stimularea investițiilor reale.
În paralel, România trebuie să continue parcursul de consolidare fiscală și să avanseze în implementarea reformelor asumate – fie că vorbim despre guvernanța întreprinderilor de stat sau alte angajamente esențiale din cadrul PNRR. Neîndeplinirea acestor obiective riscă să afecteze accesul la fonduri europene și, implicit, capacitatea de a implementa proiecte cu impact major în comunități. De aceea, este esențial ca planificarea investițiilor să urmeze o logică a prioritizării și performanței, în care resursele financiare, fie ele naționale sau europene, să fie direcționate către inițiative cu valoare adăugată ridicată.
Rolul BID în această transformare
La BID, construim arhitectura financiară care poate susține pe termen lung dezvoltarea economiei românești. Începem cu măsuri concrete:
Primul Fond de Participare Regional, finanțat prin Politica de Coeziune 2021–2027, în parteneriat cu regiunile Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov
IMM-urile vor putea accesa:
- împrumuturi cu dobândă și riscuri reduse
- stimulente financiare pentru finalizarea la termen a investițiilor
- sume de până la 5 milioane euro, pe 7 ani
- sprijin pentru investiții productive cu impact regional
Este un mecanism gândit de jos în sus, pornind de la realitățile economice regionale și de la nevoile concrete ale mediului de afaceri.
În paralel, dezvoltăm instrumente pentru Fondul pentru Tranziție Justă, susținem județele afectate de tranziția energetică și pregătim mecanisme care să faciliteze investițiile în tehnologii avansate, prin inițiativa STEP, susținând astfel capacitatea României de a inova.
Această infrastructură financiară este cu atât mai necesară cu cât, începând cu 2025, România va trebui să coreleze fiecare euro investit din fonduri europene cu o logică de eficiență bugetară.
În timp ce estimările recente indică faptul că mai puțin de jumătate din fondurile europene alocate României pentru perioada 2021–2027 au fost absorbite până în prezent, construcția bugetului național pentru 2025 – cu o țintă de deficit de 7% din PIB – accentuează nevoia unei abordări strategice care să armonizeze prioritizarea resurselor interne cu utilizarea eficientă a celor europene.
Fondurile europene post-2027: o coeziune a performanței
Politica de Coeziune, care este și va rămâne liantul fundamental al proiectului european, se află într-o etapă cheie pentru a se reconfigura și redefini. După 2028, fondurile europene vor trebui utilizate din ce în ce mai strategic prin generarea de maximum de beneficiu din fiecare euro investit.
Această schimbare aduce cu sine o nouă logică: fondurile europene vor funcționa ca un parteneriat real cu obiective clare și angajamente de performanță pe termen lung.
Tot mai multe state europene încep să implementeze mecanisme de “conditionalități inteligente” – prin care alocarea resurselor se face pe baza unor obiective intermediare măsurabile, nu doar pe capacitatea de a contracta. România va trebui să își alinieze strategiile de dezvoltare locală și națională la acest nou model, iar băncile de dezvoltare vor avea un rol central în a traduce aceste condiționalități în produse financiare accesibile, transparente și ușor de utilizat.
Parteneriate strategice și direcții comune
MIPE rămâne un partener strategic, cu rol-cheie în conturarea politicilor publice și asigurarea coerenței între sursele de finanțare. Lucrăm împreună pentru a pune accentul pe rezultate, pe eficiență și pe valoarea adăugată reală a investițiilor.
Fondurile europene nu sunt un obiectiv în sine, ci un mijloc prin care România își poate consolida economia, adaptând-o la realitățile actuale și pregătind-o pentru viitor.
BID contribuie la această transformare prin soluții financiare moderne, aplicate în teritoriu, care susțin investiții responsabile și dezvoltare sustenabilă, în linie cu prioritățile europene.
Într-un context în care investițiile publice nu mai pot fi susținute exclusiv din bugetul național, România are la dispoziție o paletă diversificată de resurse europene și instrumente financiare moderne – de la mecanisme de blending și cofinanțare inteligentă, până la fonduri de garantare și capital de risc. În această arhitectură, precum Banca de Investiții și Dezvoltare, sunt esențiale pentru structurarea proiectelor, atragerea capitalului privat și transformarea acestor resurse în investiții sustenabile, cu impact economic real și efect multiplicator în societate. Provocarea nu mai este doar accesul la fonduri, ci capacitatea de a le transforma în rezultate vizibile, în proiecte care creează valoare și încredere.
Teodora Preoteasa este o expertă în politici publice și finanțări europene, cu o carieră solidă construită în administrația publică centrală, în special în domeniul gestionării fondurilor europene și al programării strategice. De-a lungul a peste 15 ani de activitate în instituțiile statului, a ocupat funcții de conducere, printre care secretar de stat, consilier de stat, director general și, în prezent, director al Direcției de Administrare a Fondurilor Europene în cadrul Băncii de Investiții și Dezvoltare a României.A coordonat direct negocierea și implementarea Politicii de Coeziune 2021–2027 și a Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionând un portofoliu investițional de peste 59 miliarde euro. A reprezentat România în dialogul cu instituțiile europene, contribuind la definirea priorităților naționale în domenii precum tranziția verde, digitalizare, sănătate și inovare. În paralel cu activitatea guvernamentală, Teodora are o experiență vastă în comitete strategice de investiții și guvernanță, fiind implicată în decizii privind instrumente financiare europene – inclusiv capital de risc, fonduri de digitalizare și acțiuni climatice – și în supravegherea unor companii de stat de interes național. A contribuit la aprobarea strategiilor de investiții, la stabilirea criteriilor de eligibilitate și la monitorizarea performanței financiare, asigurând conformitatea cu regulamentele naționale și europene. Este, de asemenea, lector asociat la Academia de Studii Economice din București, unde formează viitoarea generație de specialiști în fonduri europene și politici publice.
