Un Stat sub presiune
România se află astăzi într-un moment de inflexiune. Bugetul public este tensionat, deficitele se adâncesc, iar dependența de fondurile europene și de finanțarea directă din bugetul de stat ne face vulnerabili.
• Deficit bugetar 2024: ~9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
• Prognoză 2025: reducere modestă la ~8,6% din PIB, insuficient pentru stabilizare.
• Creștere economică 2025: ~1,4%, mult sub potențial.
• Datoria publică: urcă spre 60% din PIB, în creștere accelerată, ceea ce pune presiune pe costurile de finanțare.
Aceste date arată că actualul model de finanțare – buget + fonduri UE – nu poate susține singur investițiile de care România are nevoie pentru a rămâne competitivă.
O fereastră unică de oportunități
Paradoxal, tocmai într-un moment de constrângere bugetară, România are în față șansa de a atrage capital și industrie, dacă știe să își construiască infrastructura și să creeze un cadru predictibil.
1. Near-shoring – Companiile europene caută să își aducă producția mai aproape, reducând dependența de Asia. România poate deveni un hub industrial regional, cu condiția să ofere logistică și conectivitate.
2. Supra-taxarea în Vest – Creșterea fiscalității în economiile vest-europene deschide o fereastră pentru relocarea unor sectoare industriale către România, dacă oferim un cadru competitiv.
3. Considerente militare și geopolitice – Flancul estic NATO devine prioritar. România are nevoie de autostrăzi, căi ferate modernizate, porturi, rețele energetice și infrastructură digitală care să susțină atât economia, cât și reziliența strategică.
4. Efect multiplicator – Fiecare investiție în infrastructură generează creștere economică: scade costul de transport, stimulează comerțul, conectează IMM-uri la piețe și atrage noi investitori.
Cum putem finanța?
România nu mai poate conta doar pe fonduri UE și împrumuturi bugetare. Este momentul să diversificăm sursele de capital și să creăm instrumente pe termen lung. Câteva direcții – ce vor fi detaliate în episodul următor:
• Parteneriate public-private (PPP) – structurate corect, cu distribuție echilibrată a riscurilor între stat și sectorul privat.
• Mobilizarea capitalului instituțional intern – fondurile de pensii și de asigurări, care caută randamente stabile și pe termen lung. Acestea sunt resurse extrem de importante care in prezent nu sunt folosite in mod eficient si pragmatic. Pot fi introduși stimuli prin reglementari si norme legislative care sa direcționeze o resursă uriașă înspre investiții directe in economia românească.
• Integrarea fondurilor europene cu capitalul privat – pentru a mări viteza de implementare (foarte multe proiecte administrate public nu au fost realizate si s-au pierdut sume importante din PNRR din acest motiv) si efectul de levier care va multiplica investițiile si efectul economic
• Fonduri dedicate de infrastructură – vehicule investiționale care pot agrega resurse de la stat, investitori instituționali, organisme financiare internaționale, parteneri privați pentru a finanța marile proiecte naționale. Fondurile de acest gen pot acționa in paralel cu statul in finanțarea marilor proiecte de infrastructura in sectoarele in care nevoia de investiții comerciale este acuta precum energie, transport, infrastructura digitala. Aceste vehicule exista de mult timp in tarile UE si SUA si sunt un medium extrem de eficient in a dirija capitaluri in investiții pe termen lung.
Această idee o vom dezvolta mai pe larg în episodul următor.
Concluzie
România se află într-un punct de cotitură: bugetar, nu își mai permite luxul de a amâna deciziile; strategic, are ocazia de a atrage industrie și capital datorită schimbărilor geopolitice și economice.
Primul pas este să recunoaștem această realitate: fără investiții masive în infrastructură și reindustrializare, riscăm să pierdem această fereastră de oportunitate.
Întrebarea esențială nu mai este dacă vom finanța, ci cum.
În episodul următor vom explora în detaliu aceste mecanisme de finanțare și ce adaptări instituționale ar fi necesare pentru ca ele să funcționeze în România.
Liviu Giugiumica este Managing Partner Trident Capital Investments, ex CEO UniCredit CAIB Securities, ex CEO BRD Securities Groupe Societe Generale.
