Activitatea economică în zona euro a accelerat în februarie, datorită majorării cererii, dar companiile sunt afectate de lipsa materiilor prime și de creșterea costurilor de producție, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters.
Restricțiile severe impuse pentru a stopa răspândirea celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus au afectat sectorul dominant al serviciilor, astfel încât industria a sprijinit redresarea economiei, scrie Agerpres.
Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie și sectorul serviciilor, a urcat în februarie la 57,9 de puncte, de la 54,8 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
"Industria a devenit motorul de creștere al economiei zonei euro în acest an. Avansul solid al sectorului industriei prelucrătoare ajută clar la compensarea declinului din servicii, atenuând impactul recentelor restricții impuse în multe state și ajutând la limitarea efectelor asupra economiei", a apreciat Chris Williamson, economist șef la IHS Markit.
Un sondaj realizat de Reuters indică un declin al economiei zonei euro de 0,8% în acest trimestru, după o scădere de 6,9% în 2020.
"Creșterea din sectorul industriei a dus la crearea altor probleme, aprovizionarea nu mai face față cererii. Întârzierea provocată de transporturi și lipsa materiilor prime au dus la întârzieri semnificative în lanțul de aprovizionare", avertizează Williamson.
Luna trecută, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a apreciat că economia zonei euro ar urma să își revină în acest an, cu condiția ca restricțiile destinate combaterii pandemiei de coronavirus să fie ridicate până la finele lunii martie, iar vaccinurile să fie distribuite.
BCE prognozează că Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 3,9% în acest an, după o contracție de 6,9% în 2020. Însă înmulțirea cazurilor de infecție cu COVID-19, introducerea de noi restricții în țări precum Germania și Franța, dar și un debut lent al campaniilor de vaccinare pun sub semnul întrebării scenariul de bază al BCE, apreciază analiștii.
Pentru a susține economia celor 19 state care au aderat la moneda euro, BCE a prelungit politica sa monetară ultra-relaxată până în 2022, însă în condițiile în care costul creditului este deja la un minim istoric, coborând chiar și în teritoriul negativ în unele țări, impactul stimulentelor BCE este unul limitat.
