Este o prăbușire dramatică pentru CDU, partidul cancelarului Merz, foarte aproape de limita pragului electoral.
Partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) câștigă alegerile din landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală, conform rezultatelor exit-poll prezentate de radiodifuzorul public ARD, cu 37% din voturi.
Este urmat de SPD (social-democrați), cu 35,5%, în timp ce CDU (Uniunea Creștin-Democrată a cancelarului Friedrich Merz) are doar 5,5%, puțin peste pragul electoral necesar pentru intrarea în parlamentul landului, arată BiziDay.
Spre comparație, la alegerile din 2021, CDU obținuse 13%.
În alegerile pentru legislativul din Berlin, conduce partidul socialist Die Linke, cu 24,5% (+12 puncte procentuale față de scrutinul trecut), fiind urmat de CDU, cu 20% (-8 puncte procentuale), și de AfD, cu 16% (+7 puncte).
Într-o primă reacție, Friedrich Merz a declarat că rezultatele din Mecklenburg – Pomerania Occidentală sunt “un dezastru”. A mai afirmat că “răspunsul nu poate fi o întoarcere la vremurile bune de altădată. Răspunsul trebuie să fie pregătirea țării noastre pentru viitor. Reformele trebuie să aibă loc. Germania este capabilă de reformă”.
“Aceste reforme sunt un antidot împotriva otrăvii autoritariste. Ne asumăm această responsabilitate. Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte”, a spus cancelarul într-o aluzie la AfD.
Tino Chrupalla, unul din liderii AfD, a revendicat guvernarea landului Mecklenburg – Pomerania Occidentală, precizând că va avea discuții cu celelalte partide.
Scrutinul are loc într-un moment în care poziția cancelarului Merz este slăbită după victoria AfD din Saxonia-Anhal. Un rezultat slab al CDU ar putea duce la pierderea puterii de către Merz.
Alegătorii din două landuri germane sunt așteptați la urne într-un context în care viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz – aflat sub presiune – atârnă de un fir de ață, iar extrema dreaptă urmărește să obțină noi câștiguri electorale. Aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot în capitala Berlin și aproape 1,3 milioane în landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, situat pe coasta Mării Baltice.
La două săptămâni după alegerile cu impact major din Saxonia-Anhalt – scrutin în care partidul Alternativa pentru Germania (AfD), adept al politicilor anti-imigrație și pro-Kremlin, a înregistrat o victorie – se preconizează că această formațiune va atrage din nou voturi de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul conservator condus de Friedrich Merz, mai scrie prublicația britanică.
Un eventual rezultat slab al CDU ar putea afectat capacitatea lui Merz de a-și păstra funcția de cancelar după doar 16 luni la putere, ceea ce ar putea pune în mișcare procesul de înlocuire a sa sau chiar organizarea unor alegeri anticipate – scenariu considerat în prezent improbabil, dar care nu este exclus.
Cancelarul german Friedrich Merz a suferit duminică o înfrângere electorală dureroasă la două alegeri regionale, inclusiv o înfrângere istorică pentru partidul său, dar a promis că va continua cu reformele, potențial dureroase, ale celei mai mari economii din Europa, relatează AP și dw.com.
Exit poll-urile prezentate de postul public de televiziune ARD au indicat că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta a lui Metz a obținut doar 5% în Mecklenburg-Pomerania Inferioară — cel mai slab rezultat înregistrat vreodată de partid în orice land de la al Doilea Război Mondial încoace. Partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD), anti-imigrație și favorabil Rusiei, a înregistrat câștiguri semnificative duminică.
Merz a recunoscut că rezultatul partidului său a fost un „dezastru”, dar a adoptat un ton ferm, respingând orice renunțare la agenda de reforme a guvernului său. El a susținut că problemele economice și politice ale Germaniei fac ca reformele dificile și potențial nepopulare să fie mai urgente, nu mai puțin, și s-a angajat să continue pe această cale.
„Ceea ce trebuie făcut acum necesită tărie de caracter, fermitate și răbdare”, a declarat Merz într-un comunicat la scurt timp după ce sondajele la ieșirea de la urne au fost anunțate la televiziunea publică. „Voi da dovadă de aceste calități în calitate de președinte al CDU și, mai presus de toate, în calitate de cancelar al țării noastre.”
„Vreau ca țara noastră să fie o țară care crede în propria forță” a declarat Merz. „Vreau ca — în țara noastră — promisiunea prosperității și a ascensiunii pe scena mondială să se aplice și tinerilor, și mai ales lor. Știu că schimbările vor veni la pachet cu noi incertitudini și greutăți, iar în anumite domenii vom vedea roadele eforturilor noastre abia după o anumită perioadă”, a adăugat el, precizând că „tocmai acesta este motivul pentru care trebuie să trecem la treabă chiar acum”.
La Berlin, potrivit sondajului la ieșirea de la urne realizat de ARD, CDU urma să ocupe locul al doilea cu 20%, în urma Die Linke, care a obținut 24,5%.
Autoritatea lui Merz era deja șubrezită de înfrângerea usturătoare suferită de CDU în fața AfD la alegerile din 6 septembrie din micul land estic Saxonia-Anhalt. Acest rezultat i-a șocat pe mulți germani care credeau că țara lor dobândise o imunitate față de naționalism și față de afirmațiile de superioritate rasială, după ce a înfruntat ororile trecutului său nazist prin educație și prin legi care interzic persecuția.
Merz, în vârstă de 70 de ani, a preluat conducerea Germaniei în urmă cu 16 luni, promițând să redreseze o economie care abia a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar nu a reușit să îmbunătățească starea de spirit sumbră a populației și a devenit el însuși extrem de nepopular.
Anticipând, se pare, o perioadă postelectorală dificilă, Merz a renunțat la o călătorie planificată la New York săptămâna viitoare pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.
Birocrația este considerată în parte responsabilă de marasmul economic în care se află Germania. Cancelarul propune un plan denumit ”Agenda federală a modernizării” care vizează de la construcții la starea civilă și de la impozite la diplomele străinilor.
Această ”Agendă federală a modernizării” a fost adoptată în urma unei reuniuni cu miniștrii-președinți ai landurilor.
Ea urmează să aducă ”simplificări și relaxări considerabile în favoarea cetățenilor, întreprinderilor și administrației”, a dat atunci asigurări liderul german.
La începutul lui noiembrie, Guvernul Merz a adoptat măsuri destinate, în opinia sa, să ușureze povara birocratică.
Măsurile suplimentare decise urmează să permită ”scăderea costurilor birocrației cu 25%”.
Unele decizii administrative ”vor fi considerate ca acordate dacă nu sunt emise în termen de trei luni”, iar cererile de documente justificative ”vor fi reduse”.
Într-o țară cu o populație îmbătrânită, cărțile de identitate ale personaelor în vârstă de peste 70 de ani ”vor avea de-acum o validitate nelimitată”, a anunțat la acel moment Friedrich Merz.
În sectorul construcțiilor, în anumite cazuri, ”nu va mai fi necesar să se depună o cerere de autorizare, ci doar o declarație”, a anunțat el.
În vederea unei modernizări a infrastructurilor aflate în dificultate după ani de subfinanțare, statul se angajează să scurteze termenele licitațiilor, cu ajutorul inteligenței aetificiale (AI), dar și al procedurilor de autorizare.
CEL PUȚIN 1,6 MILIOANE DE MUNCITORI IMIGRANȚI PÂNĂ ÎN 2029
Inteligența artificială urmează să intervină, de asemenea, în soluționarea cererilor la starea civilă, iar toate documentele vor fi disponibile pe smartphone, prin implementarea unui sistem de operare digital național.
Declarația fiscală urmeasă să fie de asemenea simplificată.
Într-o țară în care industria, logistica sau construcțiile duc lipsă de forță de muncă și în care Institututl german de Studii Economice (DIW) estimează nevoia de forță de muncă imigrantă la cel puțin 1,6 milioane de imigranți până în 2029, Friedrich Merz promite să faciliteze ”recunoașterea calificărilor profesionale obținute în străinătate”.
Guvernul făcea aceste anunțuri într-un context politic și economic foarte delicat pentru coaliția lui Friedrich Merz, din care fac parte social-democrații și conservatorii cancelarului, aflată la putere din mai.
Prima federație industrială din Germania a subliniat că economia germană traversează ”cea mai profundă criză” postbelică și a acuzat Guvernul Merz de inacțiune, în pofida scăderii producției industriale al patrulea an la rând.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), prima forță în opoziție după alegerile din februarie 2025, este creditată pe primul loc în unele sondaje.
















