DOCUMENT Zi liberă RESPINSĂ. Senatorii nu vor instituirea unei noi zile libere. Deputații vor decide acum dacă românii vor avea sau nu 18 zile nelucrătoare pe an

Proiectul va fi transmis acum pentru vot final deputaților și dacă îl votează aceștia și mai e promulgat de șeful statului, românii ar avea astfel anual 18 zile nelucrătoare legale.

Inițiativa a fost respinsă mai întâi de membrii comisiei de specialitate, în raportul de respeingere întocmit, ”având în vedere numărul actual al zilelor de sărbătoare legal prevăzute de Codul muncii și impactul economic și organizational asupra angajatorilor”.

Inițiatorii proiectului, senatorii PNL, precum și senatorii AUR și Pace Întâi România s-au abținut în plen să voteze raportul de respingere, în timp ce senatorii PSD, USR și UDMR au votat împotriva respingerii, dar nu în număr suficient de mare pentru ca proiectul să fie adoptat.

CITEȘTE ȘI Schimbare la buletinul electronic după zeci de reclamații. Nu veți mai fi obligați să aduceți copie după buletin sau dovada adresei de domiciliu - primă decizie

În prezent, potrivit Codului Muncii, în general românii beneficiază de 17 zile de sarbătoare legală în care nu se lucrează, astfel:

- 1 și 2 ianuarie;

- 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza;

- 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;

- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;

- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;

- prima și a doua zi de Paști;

- 1 Mai;

- 1 Iunie;

- prima și a doua zi de Rusalii;

- Adormirea Maicii Domnului;

- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel intâi chemat, Ocrotitorul României;

- 1 Decembrie;

- prima și a doua zi de Crăciun.

Acum este propusă și adăugarea în lege și a zilei de 10 Mai ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

CITEȘTE ȘI FOTO Apar și în România conturile individuale de pensii avansate, după modelul celor din SUA, fără impozitare pe câștigurile de capital - Decizie Senat

Codul Muncii stabilește faptul că zile în care nu se lucrează pot fi numai zilele de sărbatoare legală, cum ar fi: aniversarea unui eveniment istoric național, o sarbatoare religioasă sau zile cu o semnificație deosebită celebrate în mai multe țări.

Inițiatorii propunerii arată că ziua de 10 Mai se încadrează în noțiunea de sărbatoare legală, atât în sens juridic, cât și în sens comun, semantic, fiind o aniversare a unui eveniment istoric național de o importanță desosebita pentru România, sarbatorită în fiecare an în temeiul unui act normativ în vigoare, respectiv a Legii nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României.

Proclamarea Independenței de Stat a României de catre Camerele reunite ale Parlamentului României a avut loc la data de 9 mai 1877 iar legea a fost promulgată în ziua de 10 mai 1877, arată autorii proiectului. De asemenea, ziua de 10 mai marchează și inceputul domniei regelui Carol I.

La o zi dupa ce Mihail Kogălniceanu a citit Declarația în Parlament (9 mai), Carol I a semnat independența României față de lmperiul Otoman.

CITEȘTE ȘI Construcțiile ilegale de pe terenuri agricole, inclusiv transferate în intravilan, vor intra în legalitate prin plata unui tarif majorat de 5 ori - primă decizie

”Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României, având o triplă semnificație regală și națională între 1866 și 1947: sosirea principelui Carol I in 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și încoronarea ca regat în 1881. A fost sarbatorită ca Ziua Națională, simbolizțnd independența și modemizarea țării.

Între1866 și 1947,10 Mai a fost celebrată drept Ziua Națională a României sau Ziua Regalității, simbolizand unitatea, independența și dinastia.

După venirea comuniștilor la putere, sărbatoarea a fost interzisă, fiind înlocuiă de 23 August”, argumentează autorii proiectului.

Dacă va fi adoptată, românii vor beneficia astfel de 18 zile legale nelucrătoare în fiecare an.