După șapte ore de discuții, coaliția CDU/CSU-SPD a ajuns la un acord în privința unor reforme radicale în domeniul fiscal, al muncii și al pensiilor.
Astfel, Germania vrea să majoreze treptat vârsta de pensionare la 70 de ani până la începutul anilor 2090, ca măsură de asigurare a viabilității sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii populației. Cu efect imediat au fost luate măsuri pentru reducerea ratei concediilor medicale, un subiect care a stârnit o dezbatere aprinsă în țară, scrie News.ro.
Coaliția formată din CDU, CSU și SPD a convenit asupra a 34 de măsuri care includ reduceri ale impozitului pe venit pentru familiile cu venituri mici și medii, o reformă a sistemului de pensii aflat în criză și reguli mai stricte privind concediul medical al angajaților.
"Lucrăm pentru a spori flexibilitatea întreprinderilor noastre", a declarat cancelarul Friedrich Merz într-o conferință de presă la Berlin, după șapte ore de discuții. "Lucrăm pentru a reduce birocrația. Lucrăm pentru a proteja statul nostru social și lucrăm pentru a ușura povara asupra angajaților și companiilor prin reducerea impozitelor", a spus Merz în timp ce prezenta "Programul pentru relansare și ocuparea forței de muncă", relatează Euronews.
Reforma sistemului de pensii ar include creșterea treptată a vârstei de pensionare, care în prezent se situează între 65 și 67 de ani, în funcție de numărul de ani lucrați, în concordanță cu speranța de viață. Liderii coaliției au declarat că vor pune în aplicare recomandările prezentate luna trecută de un grup de experți și politicieni mandatat de guvern pentru a stabiliza sistemul de pensii. Scopul este de a preveni scăderea nivelului pensiilor și de a evita necesitatea unei creșteri semnificative și pe termen lung a contribuțiilor pe care angajații le plătesc la sistemul de pensii.
Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), a descris pachetul de măsuri privind pensiile drept o "capodoperă", iar Merz a promis, de asemenea, că va pune în aplicare propunerile.
Cele mai controversate chestiuni dintre creștin-democrați și social-democrați au fost reformele fiscale, SPD dorind ca persoanele mai înstărite din Germania să contribuie mai mult, în timp ce CDU/CSU a exclus, în principiu, majorările de impozite.
Guvernul speră să adopte reformele înainte de vacanța parlamentară de vară de luna viitoare, deși acestea trebuie încă dezbătute și supuse votului în parlament. "Toate elementele acestui pachet de reforme trebuie acum puse în aplicare rapid", a declarat Merz, insistând: "Eșecul nu este o opțiune".
Alice Weidel, co-liderul partidului de extremă dreapta "Alternativa pentru Germania", care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile naționale de anul trecut, a criticat dur pachetul de reforme. Pe X, ea a calificat măsurile drept "o redistribuire și mai de stânga și compromisuri minime care nu merită să fie numite «reforme»".
"Faptul că acest lucru este prezentat ca o «realizare majoră» arată un singur lucru: incapacitatea totală a acestui guvern de a face reforme", a scris ea.
IMPOZITUL PE VENIT
Reducerea impozitelor ar însemna că o familie medie ar avea cu aproximativ 600 de euro mai mult la dispoziție pe an, au afirmat partidele. Liderul SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil, s-a declarat mulțumit de acord.
Cota maximă a impozitului pe venit, de 42%, va rămâne neschimbată, dar în viitor se va aplica doar veniturilor care depășesc pragul actual de 70.000 de euro.
În ceea ce privește impozitul pe veniturile celor bogați, coaliția a convenit asupra unui sistem pe mai multe niveluri. Pentru un venit anual de 250.000 de euro se va aplica o cotă de 45%; cei care câștigă peste 280.000 de euro vor plăti, în viitor, 47%.
Coaliția numește acest lucru o "împărțire echitabilă a sarcinii fiscale printr-o creștere moderată a impozitului pe veniturile celor bogați".
Reducerea fiscală totală prevăzută de reformă se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro pe an.
MAI MULTE CONTRACTE DE MUNCĂ PE DURATĂ DETERMINATĂ ȘI PROGRAM DE LUCRU DUMINICAL MAI LUNG
Pentru a conferi economiei mai multă flexibilitate, coaliția dorește să extindă opțiunile privind contractele de muncă pe durată determinată și să permită un program de lucru duminical mai lung.
CERTIFICATELE MEDICALE
Cancelarul Merz a criticat în trecut rata concediilor medicale din Germania, considerând-o prea ridicată, ceea ce ar afecta productivitatea, astfel că guvernul a prezentat aceste măsuri ca parte a unui pachet mai amplu de reforme: eliminarea cererilor de concediu medical depuse prin telefon și introducerea obligației de a prezenta un certificat medical încă din prima zi de absență.
Regulile mai stricte privind concediul medical nu le-ar mai permite angajaților să anunțe prin telefon că sunt bolnavi pentru o perioadă de până la trei zile fără a consulta un medic sau să sune medicul și să solicite un certificat medical pentru o săptămână fără a se prezenta efectiv la consultație.
În schimb, angajatorii vor putea solicita un certificat medical încă din prima zi de concediu medical.
NAȚIONALIZAREA COMPANIILOR DE LOCUINȚE
Naționalizarea companiilor de locuințe va fi interzisă. Scopul este de a reduce incertitudinea pentru investitori.
REFORMA SISTEMULUI DE PENSII
Până la începutul anilor 2090, Germania va majora treptat vârsta de pensionare până la 70 de ani, conform recomandărilor susținute de cancelarul Friedrich Merz, ca măsură de asigurare a viabilității sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii populației.
Prezentându-și concluziile marți, o comisie de experți înființată pentru a analiza reformele sistemului de pensii a afirmat că vârsta de pensionare ar trebui corelată cu creșterea speranței de viață, iar pensionarea anticipată ar trebui eliminată, scrie The Guardian.
"Niciun cetățean nu trebuie să-și facă griji", a spus Merz, adăugând că măsurile vor preveni prăbușirea sistemului de pensii, care se află la limita capacității, și vor consolida contractul social între generații. Tinerii, a susținut el, vor primi un "motiv de optimism" prin aceste măsuri, care le vor "elimina o povară imensă" de pe umeri.
Comisia de experți s-a reunit zilnic în ședințe îndelungate, începând din ianuarie, până când planul său în 33 de puncte a fost prezentat marți. Printre recomandările sale cheie se numără investirea contribuțiilor obligatorii ale angajaților și angajatorilor pe piața bursieră, pentru a crește și a proteja valoarea fondului pentru generațiile viitoare. De asemenea, comisia a propus extinderea contribuțiilor obligatorii la pensii pentru a include funcționarii publici și lucrătorii independenți.
Vârsta actuală de pensionare pentru orice persoană care se va pensiona la începutul anilor 2030 în Germania este de 67 de ani, o cifră stabilită în urmă cu două decenii. Comisia a afirmat că aceasta ar trebui majorată treptat, în funcție de speranța de viață, ajungând la 70 de ani până la începutul anilor 2090.
Germania are una dintre populațiile cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume și, la fel ca multe țări occidentale, se confruntă cu provocarea de a asigura viitorul sistemului de pensii într-un context în care un număr din ce în ce mai mic de angajați finanțează pensiile unui număr tot mai mare de pensionari care trăiesc tot mai mult.
Cea mai criticată a fost propunerea de a elimina dreptul celor care au lucrat 45 de ani de a se pensiona la 63 de ani fără nicio reducere a pensiei, pentru că aceasta i-ar penaliza pe cei cu locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic și mai slab remunerate, precum constructorii sau îngrijitorii.
RATA CONCEDIILOR MEDICALE ÎN GERMANIA
Concediile medicale din Germania au atins un nou record, angajații luându-și în medie aproape 20 de zile libere pe an, potrivit unui studiu publicat în ianuarie de Institutul IGES din Berlin. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de cele aproximativ 13 zile înregistrate în 2018.
IGES a explicat că multe absențe de scurtă durată, care anterior nu erau înregistrate pe hârtie, sunt acum incluse în date.
Un alt factor îl reprezintă schimbarea comportamentului în timpul și după pandemia de COVID-19, pe măsură ce angajații au devenit mai conștienți de riscul de răspândire a germenilor. Oamenii sunt acum mai predispuși să rămână acasă atunci când au o răceală sau gripă, ceea ce este pozitiv pentru sănătatea publică, dar crește numărul de zile de concediu medical înregistrate, a constatat IGES.
Problemele de sănătate mintală au devenit, de asemenea, o cauză tot mai frecventă a absențelor. Problemele musculo-scheletice, precum durerile de spate, rămân unul dintre principalele motive pentru care angajații se învoiesc din motive medicale.
Conform cercetării IGES, realizată pentru asiguratorul de sănătate DAK-Gesundheit, angajații din domeniul sănătății înregistrează cele mai ridicate rate de concediu medical.
Cei din domeniul prelucrării datelor și al tehnologiei informației se numără printre cei cu cele mai scăzute rate.
Merz a afirmat că numărul ridicat de absențe afectează economia Germaniei. El a prezentat aceste măsuri restrictive ca o încercare de a restabili ceea ce el numește "echitate și funcționalitate" pe piața muncii, permițând angajatorilor și asiguratorilor de sănătate să reacționeze mai ferm la absențele repetate.
Economia Germaniei se confruntă cu dificultăți din cauza concurenței crescânde din partea Chinei, a situației geopolitice și a costurilor ridicate ale energiei, printre multe alte probleme. Guvernul caută soluții pentru a stimula creșterea economică.
Ca parte a propunerilor lui Merz, începând din ianuarie anul viitor, angajații nu vor mai putea obține un certificat medical prin telefon. Aceștia vor trebui să se prezinte personal la medic, încă din prima zi de boală.
Angajații au dreptul la 100% din salariu pentru o perioadă de până la șase săptămâni de concediu medical, plătit de angajator. De obicei, este necesară o adeverință medicală după trei zile de absență.
După șase săptămâni de concediu medical, asigurarea de sănătate obligatorie preia plata, acoperind aproximativ 70% din salariul brut, cu o limită maximă de până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeași boală.
Pe lângă faptul că împiedică pierderea veniturilor salariaților din cauza problemelor de sănătate, sistemul încurajează și recuperarea corespunzătoare, pentru a preveni răspândirea germenilor de către angajați la locul de muncă.
SITUAȚIA CONCEDIILOR MEDICALE ÎN ALTE ȚĂRI
Sistemul german al concediilor medicale contrastează cu cel al multor alte țări, scrie Deutsche Welle.
În Statele Unite, de pildă, nu există nicio cerință federală privind concediul medical plătit. Mulți angajați nu beneficiază deloc sau beneficiază doar de câteva zile, în funcție de angajator.
În India, concediul medical plătit este adesea de doar câteva zile pe an, conform legislației muncii. Multe absențe de scurtă durată nu sunt plătite, iar regulile variază semnificativ în funcție de companie, sector și stat.
Conform datelor OCDE, Germania a înregistrat anul trecut o medie de 3,5 săptămâni de concediu medical, adică 24,5 zile (OCDE calculează concediile medicale pe baza unor săptămâni de 7 zile, nu pe baza zilelor lucrătoare, așa că nu este o comparație directă cu datele IGES - n.r.). Din acest punct de vedere, țara nu se află cu siguranță pe ultimul loc, având în vedere că Norvegia, Spania și Slovenia ar atinge cinci săptămâni sau mai mult în 2025.
Finlanda (4,8 săptămâni), Franța (4,1), Portugalia (4,0) și Belgia (3,9) au, de asemenea, rate de absenteism mai ridicate decât Germania.
Multe state din Europa de Est și de Sud au rate de concediu medical mult mai scăzute, Bulgaria, România, Turcia, Grecia și Ungaria înregistrând în medie o săptămână sau mai puțin pe an, în timp ce lucrătorii polonezi își iau în medie 1,8 săptămâni (8 sau 9 zile).
Datele OCDE, care acoperă 32 dintre cele 38 de țări membre, arată că americanii au luat 1,1 săptămâni de concediu medical în 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre.
