ULTIMA ORĂ România scapă de junk. Rating ținut pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor de S&P. Și perspectiva negativă este menținută. Mesajul tranșant al agenției

Decizia a fost anticipată atât de analiști, cât și de Guvern, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declarând repetat în ultimele ore că are încredere că raportul S&P va ține cont de progresele înregistrate de România în ce privește consolidarea finanțelor publice, în pofida crizei politice prelungite.

CITEȘTE ȘI GAFĂ MARE la pensii. Milioane de conturi, calculate greșit. Reacția Casei Naționale de Pensii

De ce este important Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, pentru cei care împrumută statul (dar mai ales pentru cei catre dețin deja titluri și nu au mandat pentru obligațiuni cotate sub investment grade), referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai mici, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.

De asemenea important: Leul a intrat sub presiune după eșecul votului de învestitură pentru guvernul propus de Siegfried Mureșan, coborând la minime istorice față de euro. O eventuală retrogradare a ratingului suveran ar fi avut un impact negativ suplimentar asupra cursului și a costurilor de finanțare, au avertizat anterior analiștii.

România are din partea S&P rating BBB- din mai 2014.

Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în ianuarie 2025, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.

În pofida absenței unui acord privind formarea unui nou guvern după dizolvarea din luna mai, procesul de consolidare fiscală a României pentru anul 2026 rămâne în grafic, iar peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au fost asigurate până în luna septembrie prin măsuri legislative punctuale, arată S&P în raportul de rating.

“Anticipăm că procesul de consolidare fiscală pentru perioada 2027-2028 va fi ancorat în procedura de deficit excesiv a UE; totodată, considerăm că, pe termen scurt, necesitatea revizuirii bugetului pentru 2026 și convenirea indexării cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o anumită cooperare politică”, potrivit agenției.

CITEȘTE ȘI FOTO Bolojan și Nazare, la examen cu S&P pentru a evita intrarea în junk. Ministrul Finanțelor: Am discutat deschis și despre dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice și presiunile externe

S&P notează că deteriorarea structurală a pozițiilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică a amplificat vulnerabilitatea țării în fața creșterii ratelor dobânzilor și a schimbărilor în sentimentul investitorilor.

“Prin urmare, constituirea unui guvern care să dispună de un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor noi vulnerabilități”, se arată în raport.

Perspectiva negativă reflectă opinia agenției conform căreia riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor externe rămân ridicate.

De asemenea, perspectiva reflectă vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, din cauza necesităților semnificative de finanțare externă și a deținerilor importante de datorie publică de către nerezidenți.

Scenariu negativ

S&P transmite că ar putea retrograda ratingurile României, dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.

CITEȘTE ȘI GAFĂ de proporții la pensii. Milioane de conturi au fost calculate greșit. Unii primesc astăzi mai puțin, alții încasează mai mult decât merită

“Anticipăm riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.

De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe s-ar intensifica - de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”.

Scenariu pozitiv

Perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă, dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând astfel deteriorarea pozițiilor financiare ale guvernului și a celor externe.

“Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu - eventual bazat pe un consens politic larg - însoțit de o relansare a creșterii economice”, conform agenției.

Confirmarea ratingului reflectă așteptarea S&P de bază pe termen scurt ca România să reușească să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

În pofida blocajului politic existent din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, notează agenția.

“În timpul verii, decidenții politici din România au promovat cu succes legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Acest lucru a generat un vârf al fluxurilor de fonduri UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție MRR ce depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.

Estimăm fluxuri de fonduri UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, acestea urmând să acopere o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind totodată spațiul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor publice - principalul motor al activității economice din acest an”, potrivit raportului.

Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în 2029, avertizează S&P.

“Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor cu salariile din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025), perspectivele fiscale rămân incerte din cauza declarațiilor contradictorii ale principalelor partide politice.

Lipsa de predictibilitate privind creșterile salariale în sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028; o fragmentare politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale asociate perioadei electorale – istoric vorbind, de aproximativ 1,3% din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile UE în cadrul procedurii de deficit excesiv”.

Vulnerabilitățile externe ale României persistă

S&P estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, nivel care va rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029.

“În pofida reducerii deficitelor fiscale, soldul contului curent este supus unei presiuni tot mai mari din cauza deteriorării balanței veniturilor primare, determinată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente stocului tot mai mare de datorie externă.

Având în vedere și tendința de scădere a investițiilor străine directe (FDI), calitatea finanțării externe constituie un motiv de îngrijorare; astfel, stabilizarea mediului politic și asigurarea fluxurilor continue de fonduri UE devin esențiale pentru acoperirea necesarului ridicat de finanțare externă brută a țării”, subliniază agenția.

Climatul politic conflictual afectează predictibilitatea politicilor

Climatul politic conflictual și compromisurile frecvente de ultim moment privind politicile publice ar putea submina predictibilitatea traiectoriei fiscale și a politicilor României pe termen mediu.

S&P notează că, deși fluxurile de fonduri UE se vor modera anul viitor, după vârful atins în 2026 prin PNRR, sprijinul pentru investiții va rămâne semnificativ, datorită alocărilor rămase din politica de coeziune a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și programului SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro.

“Estimăm că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, inflația ridicată (alimentată de prețurile la energie) și scăderea salariilor reale vor frâna consumul privat, investițiile finanțate de UE rămânând singura contrapondere semnificativă”, arată agenția.

Neptun Deep va consolida profilul macroeconomic al României

“Estimăm că zăcământul de gaze Neptun Deep va consolida profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor resimți pe parcursul mai multor ani. Proiectul, în valoare de 4 miliarde de euro - o asociere între entități private și compania de stat Romgaz - urmează să devină operațional în primul trimestru al anului 2027 și ar putea plasa România în rândul principalilor producători de gaze din UE.

Dincolo de consolidarea securității energetice interne și reducerea dependenței de importuri, considerăm că proiectul va stimula creșterea economică prin intensificarea activității industriale. Totuși, apreciem că impactul principal al zăcământului se va manifesta prin contribuția sa la conturile externe ale României, susținând o creștere a exporturilor”, conform raportului.

Provocări pe termen lung

Economia României continuă să se confrunte cu o serie de provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice nefavorabile, arată S&P.

Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna tot mai mult creșterea economică, în absența unor reforme menite să remedieze discrepanțele dintre competențele disponibile și cerințele pieței muncii sau să îmbunătățească mediul de afaceri și, în cele din urmă, să încetinească emigrația.

“În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar estimările noastre indică o atenuare doar marginală a acestui ritm în următorii ani”.

Deși măsurile fiscale pentru anul 2026 sunt clare, bugetele pentru anii 2027 și 2028 rămân incerte

S&P estimează un deficit fiscal de 6,25% din PIB pentru întregul an 2026, în scădere față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Mai multe pachete de reformă introduse în perioada 2025-2026 au generat câștiguri fiscale - inclusiv majorări ale taxei pe valoarea adăugată și ale accizelor, înghețarea salariilor și a pensiilor, precum și ajustări ale impozitului pe profit.

“Aceste eforturi au condus la o consolidare fiscală constantă, precum și la o contracție a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei. Această contracție a fost determinată de măsuri de limitare a costurilor, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, reglementată prin lege anul trecut”, potrivit raportului.

Deși măsurile fiscale pentru anul 2026 sunt clare, bugetele pentru anii 2027 și 2028 rămân incerte.

Agenția de evaluarea consideră că România va continua consolidarea bugetară în conformitate cu cerințele procedurii UE privind deficitul excesiv, în care țara a intrat în 2020.

“Ne așteptăm ca efortul fiscal din 2027 să se concentreze asupra componentei de cheltuieli, în special prin majorări controlate ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor, după o perioadă de doi ani de înghețare a acestora.

Totuși, acest demers trebuie corelat cu planul fiscal structural pe termen mediu al României, convenit cu Comisia Europeană, care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.

În acest context, considerăm că există o marjă redusă pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”.

Deficitul este așteptat să coboare la 5,8% din PIB în 2027 și la 5% din PIB în 2028.

“Deși în scădere, preconizăm că aceste deficite vor duce datoria netă a administrației publice a României la 60% din PIB până în 2027, în creștere față de nivelul de 52% înregistrat la sfârșitul anului 2025”, se arată în raport.

S&P notează că situația datoriei României este supusă presiunilor generate de costurile de finanțare în creștere, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani situându-se la aproximativ 7,4%, comparativ cu estimarea agenției privind o rată efectivă a dobânzii la datoria publică de 5,6% la sfârșitul anului 2025.

“Estimăm că cheltuielile cu dobânzile ale României vor continua să crească, de la puțin peste 2% din PIB în 2024 la o valoare estimată de 3,2% în 2026 și la 3,5% până în 2028, ceea ce va aduce aceste cheltuieli aproape de pragul de 10% din veniturile guvernamentale până la sfârșitul anului 2028”.

Agenția de evaluare subliniază că majorările de taxe, deprecierea leului și efectele de propagare asociate sectorului energetic au contribuit la menținerea unei inflații ridicate.

“Deși anticipăm o scădere a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în a doua jumătate a anului 2027, pe fondul unor efecte de bază favorabile, inflația de bază rămâne persistentă.

Mai exact, observăm că inflația de bază – în special în sectorul serviciilor de piață – a atins un nivel de două cifre, pe măsură ce companiile transferă asupra prețurilor finale costurile mai mari cu forța de muncă, energia și importurile”.

S&P prognozează o inflație IAPC medie de 8,3% pentru 2026, nivel care exclude posibilitatea unei relaxări a politicii monetare de către Banca Națională a României în viitorul apropiat.

“Estimăm că inflația va reveni în intervalul țintă (2,5% plus sau minus un punct procentual) în cursul anului 2028”, se mai arată în raport.