Guvernul a decis dublarea taxei pe energia nucleară produsă de centrala de profil de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica (SNN), taxă din care se pun bani deoparte pentru finanțarea cheltuielilor viitoare de dezafectare a reactoarelor, precum și a investițiilor necesare în facilități definitive de depozitare a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat.
Taxa, ce poartă numele oficial de ″contribuții ale titularilor de autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear″, are ca bază cantitatea netă de energie electrică estimată a fi produsă și comercializată în anul următor de fiecare unitate nuclearoelectrică.
Până acum, contribuțiile erau fixate, de 18 ani, la 0,6 euro/MWh, pentru constituirea resurselor financiare necesare dezafectării unităților de producție, respectiv 1,4 euro/MWh, pentru constituirea resurselor financiare necesare amplasării, proiectării, construirii, punerii în funcțiune, exploatării și întreținerii, modernizării, închiderii și monitorizării postînchidere a depozitelor definitive pentru deșeuri radioactive produse prin operarea unităților nuclearoelectrice, pentru activități de cercetare și dezvoltare în vederea susținerii activităților de depozitare definitivă și pentru cheltuieli curente și de capital ale Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), care încasează taxa.
Anul trecut, Nuclearelectrica a plătit contribuții de peste aproape 100 milioane lei, iar în 2023 2023 – de 101,8 milioane lei.
Acum, Guvernul a hotărât dublarea contribuțiilor, la 1,2 euro/MWh pentru banii necesari dezafectării și 2,8 euro/MWh pentru depozitare de deșeuri și combustibil nuclear uzat, inclusiv cheltuielile ANDR. Mișcarea fusese pregătită încă de la începutul anului, după cum a relatat Profit.ro.
Asta după actualizarea planului de dezafectare a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, prin care au fost făcute estimări de cost pentru o durată de funcționare propriu-zisă de 60 de ani a acestora, ca urmare a retehnologizării, precum și după avansul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4.
″Prezentul proiect de hotărâre își propune să realizeze o actualizare a contribuțiilor stabilite prin HG nr. 1080/2007 pentru a ține cont de costurile estimate, actualizate (...), și anume: • Amplasare, proiectare, construire, punere în operare, închidere a 40 până la maxim 64 celule DFDSMA, cu un cost estimat de 231 milioane euro pentru 40 de celule, respectiv 277 milioane euro pentru 64 de celule; • Amplasare, proiectare, construire, punere în operare, operare, închidere depozit geologic de adâncime cu un cost estimat de 2,8 miliarde euro; • Costuri dezafectare Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă estimate la o valoare de 816,5 milioane euro; • Costuri dezafectare Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă estimate la o valoare de 895 milioane de euro; • Costuri estimate pentru activități asociate cu dezafectarea: 216,81 milioane euro/unitate nuclearoelectrică″, se menționează în nota de fundamentare.
În plus, România se află de 7 ani în procedură de infringement cu Comisia Europeană, fiind suspectată de nerespectarea Directivei 2011/70/Euratom referitoare la gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Astfel, potrivit Bruxelles-ului, statul român ar fi încălcat, printre altele, obligația europeană de a se asigura că legislația națională în domeniu ″impune asigurarea disponibilității unor resurse financiare adecvate, atunci când sunt necesare, pentru punerea în aplicare a programelor naționale (...), în special pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, acordând atenția cuvenită responsabilității generatorilor de combustibil uzat și de deșeuri radioactive″.
