Plecarea este celebrată ca o victorie de către Iran și aliații săi, care au acum o influență profundă în țara în care 4.500 de americani și-au pierdut viața în timpul a peste două decenii de război, relatează Reuters.
Experții irakieni în domeniul securității afirmă că retragerea - convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și pusă în aplicare de administrația lui Donald Trump chiar în timp ce aceasta duce un război împotriva Iranului - ar putea oferi Teheranului și puternicilor săi aliați mână liberă, permițând totodată și altor dușmani ai SUA să revină în forță, inclusiv Statului Islamic (ISIS), scrie News.ro.
„Iranul va beneficia strategic de pe urma plecării coaliției, deoarece aceasta elimină o prezență militară care, timp de ani de zile, a acționat ca o contrapondere la influența Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, un analist irakian în domeniul securității, specializat în studierea grupărilor armate șiite aliate cu Iranul.
El spune că grupările de miliții pro-iraniene nu numai că vor prezenta retragerea ca pe o victorie a mișcării lor, ci vor „încerca să transforme acest impuls într-o influență mai mare asupra securității și procesului decizional politic”.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenței Islamice din Irak, o organizație-umbrelă a facțiunilor armate susținute de Iran, a descris retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupurile de rezistență islamică irakiene și pentru irakienii onorabili, precum și o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
„Pe 30 septembrie, vom sărbători încheierea unei pagini negre din istoria Irakului și eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre”, a declarat el pentru Reuters. „Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi asigurată de forțe străine, ci de rezistență și de voința poporului său”, a subliniat el.
RETRAGERE PREMATURĂ
Deși plecarea eventuală a forțelor americane se bucură de o largă popularitate în rândul irakienilor, cei care își fac griji cu privire la puterea grupărilor susținute de Iran se tem că retragerea este prematură.
„Considerăm că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia responsabilitatea pentru securitate în acest moment”, a declarat pentru Reuters Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, odinioară un bastion al rezistenței antiamericane.
„Toți irakienii aspiră la suveranitate deplină și niciun irakian nu va contesta acest lucru. Dar cred că plecarea (coaliției conduse de SUA) în acest mod și crearea unui vid de putere este de ceea ce se tem toți irakienii”, a arătat el.
Forțele americane au invadat Irakul în 2003 pentru a-l răsturna pe dictatorul musulman sunnit Saddam Hussein, apoi au ocupat țara, au instalat un guvern condus de șiiți și au dus o luptă de contrainsurgență care a durat ani de zile, înainte de a se retrage la sfârșitul anului 2011.
Au revenit mai puțin de trei ani mai târziu pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea militantă sunnită „Statul Islamic” într-un război de amploare desfășurat între 2014 și 2017.
Numărul americanilor care au murit în „Operațiunea Libertatea Irakului” a fost de aproximativ două ori mai mare decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere bruscă a SUA în 2021.
În ultimii ani, Irakul a fost singura țară care a menținut alianțe politice și militare strânse atât cu Statele Unite, cât și cu Iranul, care uneori a folosit teritoriul irakian ca pe un câmp de luptă prin intermediari.
Statele Unite l-au ucis pe un comandant iranian de rang înalt, Qasem Soleimani, printr-un atac asupra Aeroportului din Bagdad în 2020. Pe de altă parte, aliații Iranului au tras în repetate rânduri asupra bazelor americane, provocând uneori represalii.
În războiul din acest an împotriva Iranului, 7 dintre cei 18 militari americani înregistrați ca uciși se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent al armatei care a murit în timpul detonării controlate a unei drone la o bază din apropierea orașului Erbil, în iulie.
VICTORIE PENTRU „AXA REZISTENȚEI”
Iranul, care afirmă că scopul său final este de a forța forțele americane să părăsească întregul Orient Mijlociu, prezintă retragerea SUA din Irak ca pe o victorie pentru „axa rezistenței” sale, formată din grupări armate aliate din întreaga regiune.
„Securitatea durabilă va prevala în Irak” odată ce americanii vor părăsi țara și regiunea, a declarat luni Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională a Parlamentului iranian.
Iranul „salută retragerea trupelor americane din Irak și o va susține fără îndoială”, a declarat el pentru serviciul de știri al Parlamentului iranian. „Grupurile de rezistență desfășoară în prezent acțiuni, uneori vizând și confruntându-se cu trupele americane”, a arătat el.
Washingtonul a acuzat milițiile din Irak susținute de Iran că joacă un rol în conflictul mai amplu din Orientul Mijlociu, lansând atacuri asupra țărilor vecine la indicația Teheranului, cel mai recent fiind atacul asupra unui important oleoduct saudit în această lună. Guvernul de la Bagdad afirmă că încearcă să le limiteze influența.
O NOUĂ VIAȚĂ PENTRU STATUL ISLAMIC?
Unii oficiali irakieni din domeniul securității, atât din cadrul guvernului federal, cât și din regiunea kurdă semi-autonomă din nord, susțin că retragerea SUA riscă, de asemenea, să dea un nou suflu luptătorilor Statului Islamic, care, în ciuda înfrângerii autoproclamatului lor califat de acum aproape un deceniu, păstrează o rețea de „celule adormite”.
La apogeul puterii lor, luptătorii au ocupat o treime din Irak și au ucis mii de oameni, inclusiv sute pe care i-au filmat ei înșiși în timp ce îi împușcau în interiorul unei foste baze militare americane.
Lipsa informațiilor din partea serviciilor secrete americane, a sprijinului logistic și a dronelor va oferi Statului Islamic șansa de a se regrupa, consideră comandantul kurd Sirwan Barzani. „De mai bine de două săptămâni, am observat mișcări ale celulelor adormite ale Statului Islamic, după ce mass-media generală a anunțat că va avea loc o retragere oficială a coaliției internaționale din Irak până la sfârșitul lunii septembrie”, spune el. „Acest lucru a ridicat, în opinia mea, moralul” luptătorilor, adaugă el.
Forțele de securitate irakiene au declarat că o celulă suspectată de apartenență la Statul Islamic pregătea atacuri sinucigașe care să coincidă cu retragerea. Acest complot a accentuat îngrijorările potrivit cărora gruparea militantă rămâne capabilă să exploateze lacunele de securitate, în ciuda anilor de eșecuri militare, au declarat patru oficiali irakieni din domeniul securității și al armatei.
Reducerea ar putea afecta aproximativ o treime din cei circa 80.000 de militari americani aflați în Europa — aproximativ 25.000 de persoane. Un oficial american și o altă sursă familiarizată cu discuțiile au declarat că diminuarea efectivelor ar putea fi chiar mai mare, ajungând la aproximativ jumătate din contingent, adică până la 40.000 de militari.















