Dincolo de drama umanitară, afluxul neîntrerupt de migranți care traversează Mexicul pentru a ajunge în SUA scoate la iveală traficul de persoane care generează miliarde de dolari, comentează France Presse într-o amplă analiză.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Unii dintre ei ajung pe jos, alții în camioane sau cu trenul, după ce depășesc numeroase obstacole de-a lungul traseului lung.
Potrivit ONU, sute de mii de persoane trec ilegal frontiera ce se întinde pe 3.200 km între Mexic și Statele Unite ale Americii.
Este un "comerț" profitabil, luând în calcul câștigurile anuale ale celor cunoscuți drept "coioți", care se cifrează la aproximativ 4,2 miliarde de dolari, potrivit datelor ONU colectate în 2018. În 2010, Națiunile Unite au estimat această activitate la 6,6 miliarde de dolari.
În respectiva regiune, această activitate lucrativă este controlată în totalitate de puternicele organizații de trafic de droguri, chiar dacă cel numit 'enganchador' ("cârligul", cel care "agață" victimele - n.r.), prima verigă din lanțul migrației, este adeseori doar un vecin dintr-un sat izolat din America Centrală.
Un hondurian de 35 de ani, Juan Macias, foarte sărac, a trebuit să plătească 7.000 de dolari în luna martie uneia dintre aceste rețele, sumă pe care a putut să o strângă împrumutându-se de la familie și apropiați.
"Totul trece prin organizații care contactează ghizi. Iar, apoi, la graniță apar cartelurile", explică Juan, găzduit într-un centru din Ciudad Juarez, în Mexic, de când a fost întors înapoi din SUA.
Din grupul său fac parte alți 30 de migranți. În cursul călătoriei lor, ei au trecut prin mâinile a opt persoane care le-au dat un cod de identificare. "Ei nu spun decât 'iată codul. Urmați-mă'", mărturisește Juan, îngropat în datorii.
Dar Juan și camarazii săi de suferință nu vor să renunțe, sperând să treacă frontiera indiferent de mijloace, fie și cu o scară, chiar dacă președintele american Joe Biden a anunțat amânarea planului său de creștere a numărului de refugiați admiși în Statele Unite. De fapt, Biden a decis să mențină plafonul istoric scăzut al predecesorului său în funcție, Donald Trump, provocând un protest inedit în rândul democraților.
Traficanții găsiseră în discursul lui Joe Biden la sosirea sa la Casa Albă "un pretext pentru a trafica mai multe persoane", în special femei și copii, declară Oscar Hernandez, expert la Northern Border College. Numărul minorilor neînsoțiți s-a dublat luna trecută, ajungând la aproape 19.000.
Potrivit statisticilor publicate la 8 aprilie în SUA, peste 172.000 de persoane au fost reținute în martie de către grănicerii americani între Mexic și Statele Unite, adică cu 71% mai mult decât în luna februarie, un record în ultimii 15 ani.
Inițial, între 1942 și 1964, acest trafic era controlat de mexicani care îi ajutau pe migranți să muncească în SUA, pe căi ilegale de traversare.
De-a lungul timpului însă, aceștia au fost înlocuiți de organizații criminale specializate care au înființat "un lanț întreg care pornește din America Centrală și ajunge până în Statele Unite", explică Oscar Hernandez.
În cursul periplului lor lung și chinuitor, migranții - adevărate mărfuri vii - sunt "marcați" prin brățări colorate cu numele lor și inscripționări, precum "livrări" sau "sosiri", potrivit ONU.
Osmerin Sarmiento, o femeie din Honduras în vârstă de 24 de ani, și fiica ei de un an au primit o brățară violet pentru "călătorie specială". Ajungând în Reynosa, la granița cu statul american Texas, Osmerin a fost în cele din urmă expulzată la 12 aprilie împreună cu alte 156 de mame și copiii lor.
Cartelurile de droguri au preluat controlul asupra traficului cu migranți în 2009, în timpul operațiunii militare antidrog lansate de președintele mexican Felipe Calderon (2006-2012).
"Este un comerț și, ca atare, funcționează pe baza ofertei și cererii", explică Javier Urbano, cadru universitar la Universitatea ibero-americană. Bandele îi jefuiesc pe migranți, îi estorchează sau îi constrâng să lucreze pentru ele, spune acesta, adăugând că au fost documentate chiar cazuri când migranți au fost uciși de traficanți.
În 2010, 72 de migranți au fost masacrați la San Fernando (Tamaulipas, est) aparent pentru că au refuzat să se înroleze în sângeroasa bandă Los Zetas, în timp ce 16 guatemalezi și trei mexicani au fost uciși în același stat în ianuarie, notează AFP.
