Fondul forestier național a înregistrat, în 2021, o creștere de aproximativ 0,04% față de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La 31 decembrie 2021, suprafața fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare față de 2020), din care suprafața pădurilor totaliza 6.449.456 hectare. Aceasta a înregistrat anul trecut o creștere de numai 39 de hectare, suprafața pădurilor reprezentând 97,6% din fondul forestier național, scrie Agerpres.
Conform statisticii oficiale, creșterea de 0,04% a fondului forestier național se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).
Pe de altă parte, suprafața regenerată a scăzut anul trecut cu 4,8%, respectiv cu 1.208 hectare, totalizând 23.981 hectare.
În ceea ce privește volumul de masă lemnoasă recoltată, acesta a ajuns la 19,994 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 342.000 hectare (+1,7%) față de 2020, când a totalizat 19,652 milioane de mc.
Suprafața parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2021 de 177.620 hectare, mai puțin cu 7.719 hectare față de 2020, din care tăierile rase reprezintă 4.190 hectare, în creștere cu 1.471 hectare. În 2020 a fost consemnată o suprafață de 2.773 hectare cu tăieri rase de pădure.
Distribuția fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporție însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) și Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) și de București-Ilfov (0,4%).
Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,5% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (24,3%) și într-o proporție mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,9%), Vest (12,2%), Sud-Muntenia (10,7%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,9%) și București-Ilfov (0,2%).
La nivelul anului 2021, cele mai mari suprafețe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3 % din suprafața totală regenerată), Centru (17,5 %), respectiv Nord-Vest (14,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,6 %), Vest (10,4%), Sud-Vest Oltenia (8,7%), Sud-Muntenia (8,5%) și București-Ilfov (0,7%).
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condițiile legii, indiferent de forma de proprietate.
De asemenea, suprafața pădurilor reprezintă terenurile de cel puțin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație.
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producție pentru care se întocmește cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.
Potrivit normelor metodologice publicate de INS, suprafața parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafața pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generație la alta, prin care se urmărește în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală și realizarea unor structuri optime sub raport funcțional.
Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generație de arbori forestieri, ce înlocuiește generația vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială.
