Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța va primi ajutor de stat. Negocieri cu Wizz Air și Turkish Airlines

Guvernul se pregătește să acorde Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, pentru anii 2021-2023, un ajutor de exploatare și un ajutor de investiții, însumând aproape 190 milioane lei și fiind exceptate de la obligația notificării Comisiei Europene.

Urmărește-ne și pe Google News

Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

De ce este important: Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu – Constanța intră în categoria aparte a aeroporturilor de interes național care, pe lângă asigurarea derulării în condiții de siguranță și securitate a traficului aerian comercial, funcționează ca facilitate pentru forțele aeriene române și partenerii strategici militari ai României și, în acest scop, asigură infrastructura și serviciile necesare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Pentru asigurarea operării infrastructurii aeroportuare în condiții de siguranță și securitate, Societatea Națională ”Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu – Constanța” – S.A. (SN AIMKC) are nevoie de alocarea unor subvenții de la bugetul de stat, atât pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare, cât și a celor de investiții, măsură care, în conformitate cu reglementările europene, reprezintă ajutor de stat.

Fiind un aeroport cu trafic anual mai mic de 200 000 pasageri, Mihail Kogălniceanu poate beneficia de ajutor de stat de exploatare și de investiții, conform normelor europene.

Ajutorul de stat pentru restructurarea TAROM - avizat de Guvern. O treime dintre angajați vor fi concediați, jumătate dintre directori pleacă acasă. Compania va închide agenții, va renunța la sediul central și la unele acțiuni

CITEȘTE ȘI Ajutorul de stat pentru restructurarea TAROM - avizat de Guvern. O treime dintre angajați vor fi concediați, jumătate dintre directori pleacă acasă. Compania va închide agenții, va renunța la sediul central și la unele acțiuni

Criza generată de pandemia Covid-19, arată Guvernul, a condus la o scădere de aproximativ 50% a traficului de pasageri față de previziunile pe anul 2020, respectiv la scăderea drastică a veniturilor proprii ale aeroportului (chirii spații, chirii spații publicitare de închiriat, tarife aeroportuare de pasageri, securitate, aterizare, servicii de handling etc.).

Astfel, în anul 2020, pe fondul epidemiei COVID-19, traficul a înregistrat o scădere semnificativă, multe din zborurile regulate, dar și cele tip charter, fiind anulate și anume :

- Wizz Air (Londra – Constanța –Londra) – 3 zboruri / săptămână - 42 de zboruri anulate în perioada martie – iunie, operarea fiind reluată la începutul lunii iulie 2020, dar cu un grad de încărcare mult scăzut;

- Turkish Airlines - Istanbul-Constanța –Istanbul - 2-3 zboruri/săptămână anulate în perioada martie – octombrie 2020, pierderile fiind considerabile ținând cont și de redeschiderea foarte târzie a operării și scăderea gradului de încărcare;

- Zborurile interne negociate împreună cu reprezentanții companiei Tarom au fost afectate 100%, fiind anulate în totalitate (zboruri previzionate din Constanța către Timișoara, Oradea, Cluj și Iași pentru sezonul de vară 2020);

- Zborurile charter generate de excursiile pe Dunăre cu nave de pasageri toate fiind anulate;

- Zborurile charter pe destinația Israel-Constanța-Israel tot pentru sezonul de vară au fost anulate;

- Zboruri charter Costanța–Antalya–Constanța operate împreună cu agențiile de turism din țară (Paralela 45) anulate până la sfârșitul lunii august.

Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală și de Est și principal operator pe piața din România, își vede afacerile prăbușindu-se și se așteaptă la o iarnă grea

CITEȘTE ȘI Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală și de Est și principal operator pe piața din România, își vede afacerile prăbușindu-se și se așteaptă la o iarnă grea

În conformitate cu prevederile acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor militare ale Statelor Unite staționate pe teritoriul României, forțele Statelor Unite și contractanții lor pot folosi utilitățile publice în termeni și condiții, inclusiv tarife sau taxe, nu mai puțin favorabile decât cele percepute forțelor armate române în situații similare, inclusiv scutirea de la plata tarifelor aeroportuare pentru aeronavele utilizate.

Situația veniturilor previzionate prin bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2020 și a celor estimate a fi realizate poate fi văzută în tabelul de mai jos:

Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța va primi ajutoare de stat. Veniturile au scăzut din cauza Covid-19, dar sunt negociate noi rute de anul viitor cu Wizz Air și Turkish Airlines

CITEȘTE ȘI Eurocontrol nu se așteaptă ca traficul aerian în Europa să revină la nivelul din 2019 mai devreme de anul 2024

Se estimează că la finele anului 2020 Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța va înregistra aproximativ 56.784 pasageri comerciali procesați, în scădere cu 55,39 % față de anul 2019.

Ținând cont de informațiile primite până în acest moment de la operatorii aerieni cu privire la destinațiile ce vor fi operate în anul 2021 de pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța și luând în considerare previziunile cu privire la gradul de încărcare al acestor curse, precum și incertitudinea cu privire la evoluția epidemiei Covid-19, este preconiztă o creștere a numărului de pasageri în anul 2021, de 43,13% față de anul 2020.

Pentru perioada 2021-2023 Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța este în negocieri t cu mai mulți operatori aerieni în vederea lansării de noi rute, respectiv:

1. Wizz Air - deschiderea de noi destinații către Germania-Munchen, Italia-Bergamo, Florenta, Pisa, în prima fază doar pentru sezonul de vară, urmând ca, în funcție de evoluția acestora, să fie extinsă perioada de operare. Totodată, pentru perioada 2021-2023, se urmărește atât menținerea destinațiilor operate în prezent de compania Wizz Air, cât si creșterea lor, după cum urmează:

- Londra , creștere cu 3 frecvențe /săptămână în sezon de vară și 2 frecvențe/săptămână în afara sezonului de vară;

- Viena, creștere cu 2 frecvențe /săptămână pe toata durata anului.

2. Turkish Airlines - menținerea destinațiilor operate în prezent, cît și creșterea acestora, după cum urmează:

- Istanbul - 4 frecvențe/săptămână în sezonul de vară și 2/3 frecvențe pe săptămână în afara acestuia.

Pentru sezonul de vară 2021 se analizează introducerea de noi destinații în regim charter cu 2 frecvențe pe săptămână către Antalia – Turcia.

Tot pentru anul 2021 se intenționează introducerea de zboruri interne, atât cu Tarom cât și cu Blue Air, pentru destinațiile Timișoara, Oradea, Cluj și Iași, mai ales pentru sezonul de vară.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Ajutorul acordat de Guvern pentru Blue Air - blocat în Parlament

În aceste condiții, aeroportul solicită un ajutor de exploatare și un ajutor de investiții, care cumulat sunt estimte la valoarea de 189.805.000 lei.

Dintre această sumă, ajutorul de investiții, pentru perioada 2021-2023, reprezintă 94,3 milioane lei și va fi repartizat astfel:

Luând în considerare reducerea veniturilor proprii ale aeroportului și creșterea estimată a fondului de salarii, rezultă următorul necesar de finanțare de la bugetul de stat, ajutorul de exploatare, pentru perioada 2021-2023, este estimat la 95,47 milione lei:

CITEȘTE ȘI FOTO Ford a anunțat prețul noii versiuni EcoSport Active. Modelul poate fi comandat deja la dealerii din România

Consiliul Concurenței a confirmat încheierea procesului de consultare a membrilor Consiliului Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, fără a fi înregistrate observații sau comentarii cu privire la măsura menționată mai sus, arată Executivul.