În spatele acestor operațiuni se află o echipă discretă, care știe tot ce pleacă și vine de la Mioveni.
Dacia este cel mai mare exportator al României și are un flux internațional de mașini și componente pe care puțină lume și-l imaginează. Inevitabil, uzina, adică Automomobile Dacia SA, are un trafic vamal pe care o companie de dimensiuni normale nu-l poate atinge nici într-o viață.
Automobile Dacia SA a exportat în 2025 mașini, precum și componente către alte fabrici ale Renault Group, în valoare de 24,6 miliarde lei (aproape 5 miliarde de euro) și piese de schimb către piețele unde vinde mașini în valoare de 1,6 miliarde lei, adică peste 300 milioane euro, exporturile fiind mai mari cu aproape 10% față de anul precedent.
Unul dintre oamenii mai puțini cunoscuți din cadrul Automobile Dacia, Constantin-Viorel Bălan, șeful Departament Vamă Automobile Dacia, dezvăluie câteva dintre secretele echipei pe care o coordonează și care asigură exportul a peste 200.000 de vehicule anual și importul a mii de tone de piese și materii prime.
Cu o muncă mai puțin vizibilă pentru clienții mărcii, departamentul are un rol vital în importul de componente necesare producției, vehiculele produse în alte uzine din afara UE, prototipuri care ajung în România pentru teste. În același timp se ocupă de exporturile de piese și, bineînțeles, exporturile mașinilor produse de fabrică, Duster și Bigster, în țările non-UE.
Printre produsele care fac obiectul activității acestui departament se numără mașinile Spring importate de la uzina Dongfeng din China și mașinile Sandero sau Jogger aduse din Maroc. În sens invers, șasiuri sau componente produse la Mioveni pleacă către Maroc și, din acest an, către Turcia.
Numai anul trecut peste 400.000 de tone de șasiuri au fost expediate de la Mioveni către alte țări.
„Departamentul Vamă are un impact direct asupra continuității activității industriale, chiar dacă activitatea noastră este mai puțin cunoscută clienților finali.
Ne ocupăm de toate operațiunile de import și export desfășurate de entitățile Grupului Renault din România, fie că vorbim despre importul de piese necesare producției sau importul de vehicule și prototipuri, fie de exporturile de piese și vehicule către alte țări. Toate aceste fluxuri trec printr-o analiză și o gestionare vamală riguroasă.
Dacă apar blocaje în vamă, există riscul ca fluxul logistic să fie afectat, iar activitatea uzinei să aibă de suferit, iar rolul nostru este să ne asigurăm că astfel de blocaje nu se întâmplă”.
Departamentul Vamă a fost creat chiar în anul în care s-a lansat primul model dezvoltat integral de Renault Group, Logan, și este cel care gestionează fluxurile de import export pentru Turcia, Maroc sau China și care organizează zilnic de aproximativ 70 de transporturi: camioane, containere și trenuri cu mașini sau componente.
„Departamentul a fost înființat în anul 2004, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Eu lucrez în domeniul vamal din 2005 și am parcurs toate etapele profesionale, de la declarant vamal până la poziția actuală”, explică Bălan.
Personalul care reușește să se ocupe de toate exporturile și importurile Automobile Dacia nu este foarte numeros: 18 persoane grupate într-o structură formată din „echipa de metode” și două echipe operaționale. Zona de metode gestionează legislația, actualizarea referențialelor și optimizarea proceselor.
Echipele operaționale, declaranții vamali, asigură desfășurarea activităților zilnice de import și export, în două schimburi, de la 7.00 la 23.00.
Ce face un declarant vamal la Dacia? „Trebuie să cunoască legislația vamală, regimurile speciale, acordurile comerciale internaționale și regulile privind sancțiunile și restricțiile comerciale. Majoritatea colegilor noștri au studii economice și competențe solide în analiza datelor și a documentelor comerciale”.

Constantin Bălan - Șeful Departamentului Vamă Automobile Dacia SA Mioveni
În ultimii ani, activitatea Departamentului Vamă de la Dacia s-a digitalizat și multe date sunt prelucrate automat. Declarațiile vamale sunt informatizate, fiind eliminate erorile manuale.
„Cele mai importante fluxuri sunt din Turcia, Maroc și China. Gestionarea acestor importuri presupune verificarea originii mărfurilor, aplicarea acordurilor comerciale și respectarea tuturor cerințelor vamale și de conformitate. În unele cazuri, beneficiem de acorduri de liber schimb care permit reducerea sau eliminarea taxelor vamale”, explică șeful Departamentului.
Printre cele mai mari provocări ale celor din Departamentul Vamă de la Dacia se numără sancțiunile comerciale internaționale. „Analizăm constant mărfurile importate și exportate pentru a ne asigura că respectăm toate reglementările aplicabile. Există produse care sunt supuse unor restricții speciale sau care pot avea utilizare duală - civilă și militară, iar pentru acestea sunt necesare verificări și autorizații suplimentare”.
Urmărirea noilor reglementări europene, precum regulamentele privind defrișările, trasabilitatea materiilor prime sau conformitatea ambalajelor se numără pe lista responsabilităților celor din acest departament.
„Dacia deține statutul de Operator Economic Autorizat (AEO), o certificare acordată companiilor care demonstrează un nivel ridicat de conformitate și siguranță în operațiunile vamale. Acest statut aduce numeroase beneficii, precum proceduri simplificate, controale reduse și posibilitatea utilizării unor mecanisme speciale de vămuire. De asemenea, compania deține peste 20 de autorizații pentru simplificări vamale”, mai explică Constantin Bălan.

Dacia Sandero export Maroc
Dar cel mai important rol al echipei de la Vamă, la Dacia, este să se asigure că producția nu rămâne fără piesele de care are nevoie pe banda de montaj. „În industria auto, stocurile sunt optimizate permanent, iar piesele trebuie să ajungă la momentul potrivit. Dacă un transport important este blocat în vamă, există riscul ca lanțul logistic să fie afectat. Din acest motiv, viteza și acuratețea cu care lucrăm sunt esențiale pentru continuitatea producției.
Misiunea noastră este să ne asigurăm că toate piesele și produsele circulă rapid, legal și în deplină conformitate cu reglementările naționale și internaționale”.














