"Proiectul noului port face parte din strategia noastră de dezvoltare a județului Timiș pentru următorii ani, prin care, pe lângă investițiile în infrastructură, ne propunem să promovăm patrimoniul local, tradițiile și, mai ales, gastronomia Banatului. Aceasta, și în perspectiva anului 2028, când Banatul va deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană. În acest sens, pregătim un nou proiect, de reconstruire a portul de pe Bega de la Otelec și transformăm această zonă într-un punct de atracție turistică și culturală. În urmă cu aproape un secol, Otelecul avea unul dintre puținele porturi de pe Bega, unde acostau vase de pasageri și ambarcațiuni care transportau mărfuri. Tot aici, vrem să realizăm și un punct de trecere a frontierei cu Serbia, care să deservească navigația pe canal. Este un obiectiv important în perspectiva dezvoltării navigației între România și Serbia, pe Bega", a declarat Alfred Simonis.
Potrivit liderului administrației județene, au început demersurile pentru realizarea portului în extravilanul comunei Otelec, pe malul nordic al Canalului Bega, urmând lansarea temei de proiectare și studiile necesare pentru amenajarea viitoarei infrastructuri portuare.

Dincolo de un port pentru ambarcațiuni, CJ Timiș dezvoltă și perspectiva unui port cultural, pentru că se poate face legătura cu EuroVelo 13, Traseul Cortinei de Fier, una dintre marile rute cicloturistice europene.
"Prin proiectul transfrontalier, pe care îl derulăm împreună cu Serbia, dezvoltăm noi trasee pentru biciclete și promovăm obiectivele istorice și culturale din apropierea frontierei. Proiectul noului port face parte din strategia noastră de dezvoltare a județului pentru următorii ani, prin care, pe lângă investițiile în infrastructură, ne propunem să promovăm patrimoniul local, tradițiile și, mai ales, gastronomia Banatului, în perspectiva anului 2028, când Banatul va deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană", a detaliat liderul administrației județene.
Otelec este ultima localitate din România situată pe Canalul Bega, înainte de frontiera cu Serbia.
În anul 1937, la Otelec s-a înființat Oficiul de port, perioada de glorie fiind în perioada 1937-1938, când volumul de mărfuri transportate ajungea la un maxim de 250.000 tone/an. Transportul de pasageri pe Bega cunoscuse un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944.
În 1945, au fost scoase din albia canalului podurile din Timișoara și Otelec, distruse de bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Traficul a suferit grav din cauza războiului, iar în 1958, transportul de mărfuri a încetat.
În 1967 au fost retrase și navele de pasageri.
În urmă cu patru ani, Canalul Bega a redevenit navigabil, după ample lucrări de decolmatare și reconstrucție a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, cu refacerea ecluzelor inițiale din 1909. Din lungimea totală de 114 kilometri, 44 kilometri sunt pe teritoriul românesc, în județul Timiș, iar pe teritoriul Serbiei se racordează cu sistemul de navigație Tisa-Dunăre și mai departe, prin canalul Dunăre-Main-Rin, se poate ajunge până la Marea Nordului
În primăvară a fost semnat contractul de finanțare cu fonduri europene pentru completarea Inelului II de circulație din Timișoara, o nouă etapă pentru fluidizarea traficului din oraș.
O șosea cu patru benzi de circulație, un pod rutier și unul pietonal peste Bega, piste de biciclete și trotuare moderne – toate vor fi realizate la Timișoara, în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de descongestionare a traficului realizate în oraș, după Revoluție.
A fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Amenajare Inel II de circulație, sector cuprins între strada A. Demetriade și bulevardul J.H. Pestalozzi, construire pod rutier și pod pietonal peste Canalul Bega”, prin Programul Regional Vest.
Investiția vizează realizarea unui tronson de aproximativ 1,06 km de șosea, care va asigura continuitatea Inelului II de circulație între zona de nord și cea de sud a orașului, peste Canalul Bega. Lipsa acestei legături obligă în prezent șoferii să folosească rute ocolitoare (inclusiv din zona centrală a orașului), mai lungi și mai aglomerate, ceea ce duce la timpi de deplasare mai mari și la creșterea nivelului de poluare.
Proiectul prevede construirea unui drum urban cu patru benzi de circulație (două pe sens) ce va face legătura dintre strada A. Demetriade și bulevardul J.H. Pestalozzi. Acesta va fi completat de un pod rutier nou peste Canalul Bega, care va asigura continuitatea traficului auto. Un al doilea pod, dedicat exclusiv pietonilor și bicicliștilor și gândit pentru separarea fluxurilor de trafic și creșterea siguranței, va fi construit în imediata vecinătate a acestuia; În plus, vor fi amenajate trotuare moderne și piste pentru biciclete, va fi modernizat iluminatul public cu tehnologie LED și va fi implementat un sisteme complet de semnalizare rutieră.

Pe lângă beneficiile directe pentru mobilitate, investiția include extinderea suprafețelor de spații verzi și plantarea a peste 300 de arbori. De asemenea, în zona proiectului vor fi instalate echipamente de monitorizare a calității aerului, care vor măsura în timp real nivelul principalilor poluanți generați de trafic și vor sprijini astfel adoptarea unor politici urbane bazate pe date concrete.

Aproape 27 de milioane de euro vor fi investiți în proiect, iar din această sumă peste 15 milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, prin Programul Regional Vest. Proiectul face parte dintr-un pachet mai larg de investiții prin care Timișoara își modernizează infrastructura de transport și își consolidează statutul de oraș orientat spre mobilitate durabilă. Închiderea Inelului II este prevăzută în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și va fi completată de un alt proiect important - închiderea Inelului IV de circulație - de asemenea finanțat prin Programul Regional Vest. Investițiile cu fonduri europene vor reduce astfel presiunea asupra arterelor centrale și vor îmbunătăți conectivitatea între cartiere.

„Astfel de proiecte aduc o schimbare de paradigmă în felul în care percepem orașele în care trăim, iar această investiție reprezintă un pas important spre un model urban în care mobilitatea este mai fluidă, mai sigură și mai prietenoasă cu oamenii și cu mediul. Fiecare drum nou, fiecare pod sau pistă de biciclete înseamnă în primul rând o conexiune nouă între comunități. Înseamnă oportunități și o calitate mai bună a vieții. Este direcția pe care ne-o dorim pentru întreaga regiune: orașe mai bine conectate, mai inteligente și mai adaptate nevoilor viitorului”, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.
Proiectul, al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Timișoara, urmează să fie finalizat până în ianuarie 2029.




















